Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Cum sa-ti cauti un job

Alexandra Micu
Domeniu : ...
Meserie : ...
Localitate : ...
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

Ce poti face daca esti in aceasta postura?


cauture-job-300x300In primul rand, trebuie sa faci o evaluare a pietei (care sunt pozitiile care se cauta in functie de pregatirea si experienta ta profesionala). In cazul in care iti cauti pentru prima data un job si nu ai experienta, nu te complace in scuza ca nu iti va acorda nimeni o sansa. Depune efortul de a descoperi ce anume te pasioneaza si de a dovedi ca ai deja abilitatile de baza necesare pentru a deveni un profesionist in domeniul ales.

In al doilea rand, trebuie dai dovada de perseverenta; daca nu te-au angajat dupa primul interviu, nu trebuie sa renunti. Aplica doar la pozitii care ti se potrivesc (in ochii angajatorilor nu dau bine candidatii care aplica la orice pozitie).

Stabileste obiective profesionale conform principiului SMART (specifice, masurabile, de atins, realizabile si cu limita de timp). Ai rabdare si intelege ca un job bun se gaseste cautand cu atentie si, de cele mai multe ori, in timp.

Apoi, este necesar sa stii ce iti doresti cu adevarat de la un job, daca vrei munca de teren, de birou, daca vrei sa te dezvolti doar intr-un singur domeniu sau iti doresti sa inveti cat mai multe. Fii deschis la oportunitati noi care apar, la lucruri pe care le poti invata dintr-un job diferit fata de domeniul tau de activitate.

Este important si sa ai un curriculum vitae impecabil si o scrisoare de intentie personalizata pentru fiecare companie in parte. In ceea ce priveste datele pe care le treci in CV, retine ca recrutatorul nu cauta o fisa de post – el cauta un om. Un om care a obtinut rezultate asa ca renunta la a-ti copia fisa de post in CV. Detaliaza acolo proiectele in care ai fost implicat, rezultatele obtinute, invatamintele trase si ideile propuse. Iar daca nu ai experienta profesionala, scrie despre initiativele si proiectele din viata personala/sociala.

Daca nu stii sigur ce iti doresti in plan profesional si in ce domeniu te-ai incadra cel mai bine, poti apela la un consilier pentru orientare in cariera.

Si nu in ultimul rand, trebuie sa fii optimist(a), sa ai o atitudine pozitiva si o motivatie puternica pentru ca orice angajator isi doreste oameni motivati si entuziasti. “Zambeste si vei obtine ceea ce iti doresti!”

Multa bafta!

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Andrei

Raspunde #14 | Andrei | 11-12-2009

Un comentariu pt tizul meu de mai sus: Nu stiu ce ai cu cartile made in USA care ies pe banda rulanta. Da, probabil ca ai nevoie de pile ca sa te angajezi dar in toate aceste carti se vorbeste de iinfluenta relatiilor personale( aka pile in romana). Ele sunt recunoscute si date pe fata, doar ca la noi li se dau o conotatie negativa( gen pile), E normal, daca un priteten bun imi recomanda pe cineva sa ii acord interes pentru castig timp si bani. Apoi vizavi de a-ti face Cv-ul pe placul firmei unde doresti sa te angajezi. Nimic mai adevarat ca asta si se discuta subiectul in multe carti americane. Iti recomand Secretele Succesului, Dale Carnagie unde la un moment dat iti arata cum sa faci o scrisoare de motivatie puternica, pe placul companiei sau De la Idee la Bani, N Hill, unde se bate moneda pe overdeliver, work more, expect less.


Andra Simion

Raspunde #15 | Andra Simion | 11-12-2009

Cred ca studiile nu mai sunt atat de importante in ochii angajatorului. Adica diploma, o simpla foaie. Conteaza mult experienta. In acelasi timp insa sunt si joburi unde se specifica foarte clar care e profilul celui cautat (absolvent de...) Probabil ca in ziua de azi studiile ar trebui sa fie conexe cu profilul companiei, dar nu neaparat. Multi trec printr-o facultate ca si gasca prin apa. Cred ca in randul angajatorilor exista aceasta prejudecata legata de profilul facultatii absolvite. In cazul in care studiile efectuate nu coincid cu cerintele angajatorului, cred ca acestea trebuie compensate prin alte abilitati, aptitudini si prin personalitate. E vorba de adaptabilitate, dorinta de a invata, de a progresa, de a fi mereu curios, samd. Cine vrea intr-adevar sa lucreze, eu nu cred ca nu gaseste vreun job. Indiferent ca e criza sau nu. Ce job? Pai depinde de exigentele fiecaruia si de toleranta fata de frustrare :D


alecsandra

Raspunde #16 | alecsandra | 11-12-2009

In Anglia se merge pe principiul "Cand te plictisesti la locul de munca, pleaca, altfel vei plictisi de moarte si pe ceilalti!";la noi nu e pre aplicabila sintagma, paote din cauza ca nici n-avem unde ne plictisi...referitor la cei ce mizeaza in primul rand pe satisfactia profesionala...din vara voi intra pe piata muncii...cred ca am mai multe sanse sa raman pe langa avand in vedere ca o sa urmez master in paralel...


mira

Raspunde #17 | mira | 11-12-2009

cei drept multi nu stiu sa se foloseasca de ceea ce stiu ..mare pacat.... dar incepatorii invata din greseli ..cel putin asa sper


Andrei

Raspunde #18 | Andrei | 12-12-2009

Cand citesc randuri ca cele "o cariera se contruieste, asa ca straduiestete sa obtii referintele pozitive ale catorva oameni influenti" mi se ridica cumva parul de pe corp... Nu e nimic mai rau decat sa ne transformam in niste mici robotei care respecta protocoale si norme si care nu dau frau potentialului si dorintelor noastre de frica de a nu iesi in evidenta in mod negativ.


Rodica

Raspunde #19 | Rodica | 12-12-2009

Eu am fost disponibilizata impreuna cu 50% din personal. Sunt tehnician constructor cu experienta vasta si chiar imi place meseria mea. Toata lumea, cauta ingineri. Adica, daca tot sunt foarte putine slujbe, sa-si ia un inginer, ca isi permit. N-are importanta ca abia a terminat facultatea si ca nu are decat notiunile teoretice. Asa ca, draga Andra nu-ti dau dreptate. Am aplicat pe toate sit-urile de joburi. CV-urile nici nu sunt vizualizate. Probabil ca posturile sunt deja aranjate, dar companiile au obligatia sa le anunte. Dupa doua luni de cautare de lucru in constructii, am facut un curs de asigurari de viata. Cursul a fost cu adevarat captivant. Am devenit consultant financiar. Dupa zece zile am incheiat prima polita. Urma sa fiu platita la comision. Nu era cine stie ce, dar era ceva. Dupa doua saptamani mi-s-a propus sa devin unit-manager. Ieri am semnat actul aditional. De acum, in afara de comisioane voi avea si salariu, si unul bun. M-am apucat de recrutare. Caut consultanti financiari. Am cunoscut o tanara care terminase o facultate economica si statea acasa. I-am propus sa vina la curs (gratuit). I-a spus mamica ei ca asigurarile nu sunt un domeniu de viitor, asa ca sta in continuare acasa. Ce mai spuneti de asta cei care ati terminat o facultate si ziceti ca nu gasiti de lucru? Mult succes!

Adriana

Raspunde #19-1 | Adriana | 13-12-2009

Salut, as vrea si eu sa aflu cum pot si eu sa iau legatura cu tine pentru a urma cursul pentru consultant finaciar . In prezent studiez la facultate cu profil economic. Emailul meu este andrianuska@yahoo.com :)

Rodica

Raspunde #19-1-1 | Rodica | 15-12-2009

Adriana, am incercat sa te contactez si pe mail si pe messenger, nu reusesc. Mailul mi-a venit inapoi. Incearca sa ma contactezi pe rodica.predescu@hotmail.com. Numai bine tuturor.




Olga Popescu

Raspunde #20 | Olga Popescu | 14-12-2009

hmmm..as avea multe de spus....dar ma rezum la a sublinia faptul ca multe din comentariile legate de pile sau cei care nu au job ca nu cunosc oameni cu influenta care sa ii recomande, sau lipsa de experienta care cauzeaza statul acasa..etc..au mai fost lansate si in alte articole de pe acest blog..si aceeasi abordare, inclusiv expresia "articolul este frectie la picior de lemn", inclusiv replicile taioase si atacurile la adresa celor care sustin ca se poate si prin forte proprii...poate ca nu cei optimisti trebuie sa se trezeasca, ci cei care continua sa se planga de cat de greu este in Romania, cat de greu este celor care nu au experienta, cat de greu...da..este greu, dar se poate...cu munca si incredere...poate nu mereu vom avea parte de ce ne dorim, sa gasim jobul ideal care sa ne si satisfaca dar sa fie si bine platit..ramane la alegerea noastra ce compromisuri sa facem sau cat de mari ca sa nu ne afecteze asa de mult incat sa ajungem frustrati sau sa incepem un razboi cu toata lumea din jur..:)) eu raman la parerea ca se poate...eu am un job de care sunt multumita pe moment si l-am obtinut singura mergand la interviu..am prieteni care au reusit si ei prin forte proprii...articolele de aici sunt excelente pentru a putea avea un ghid de care sa ne folosim...dar pe langa aceste indrumari sigur ca e nevoie si de aportul nostru pentru a reusit si a ne adapta cerintelor pietei..deci nu se pune problema de "frectie la picior de lemn", ci se pune problema de incredere, perseverenta, selectarea precisa a unui domeniu in care vrei sa activezi ( nu aplicarea la intamplare a cv-ului pe diverse siteuri sperand sa se intample minunea) si rabdarea...si mai ales...cei care au avut experiente negative la locul de munca ( cred ca e limpede la cine ma refer), nu generalizati aceasta experienta la toata piata muncii din Romania, multe lucruri neplacute se pot intampla, mai ales in acest context..depinde de noi cum facem fata momentului si cum trecem peste experientele neplacte pentru a merge mai departe...si o ultima remarca...nici in SUA, Anglia, Franta..etc nu merg cainii cu covrigii in coada...daca aici intampinati probleme, cum va descurcati intr-o tara straina prin propriile forte, neavand acea pila de care va plangeti atat?:)


Mihaela

Raspunde #21 | Mihaela | 14-12-2009

Sunt de acord cu Olgutza. Am prieteni care lucreaza in strainatate si nu e deloc usor, nu sunt caini cu covrigi in coada nicaieri. Eu mi-am gasit un job care imi place abia dupa 2 ani de cautari , 2 ani in care am aplicat la zeci de posturi care credeam ca mi se potrivesc si cand ma asteptam mai putin a aparut ! Ideea e sa nu renuntati, sa incercati prin orice mijloace (siteuri,presa,cunostinte,etc) sa gasiti jobul dorit, sau daca nu se poate sa faceti cursuri de calificare.Eu asta am facut! Stiu ca facturile nu asteapta, ca trebuie sa mancam ,de aia nu avem voie sa renuntam. Cautati, cautati,cautati...


Mitix

Raspunde #22 | Mitix | 15-12-2009

Citesc zambind amar sfaturile "implinitilor". Voi cei ce spuneti ca "se poate si in Romania", ca "afara nu umbla cainii cu covrigii in coada"... Parol reson, mon cher. V-ati intrebat vreodata de ce lucrurile merg atat de prost vorbind despre job-urile din Romania? Care este de fapt, adevaratul motiv? Daca faceti o analiza obiectiva din '89 pana in prezent, veti vedea ca 90% din cei ce au pus bazele unei afaceri indiferent de dimensiunea acesteia, au fost (si sunt) oameni cu foarte putina pregatire manageriala (sau deloc) in domeniul in care activeaza. Singurele lor contributii au fost ideea si capitalul. Dar mai e mult pana departe... Acestia sunt de fapt cei ce fac ce vor cu destinele unor oameni. Acestia sunt cei ce cred ca nimeni nu e de neinlocuit. Acestia sunt cei care spun ca este coada la poarta societatii lor. Acestia sunt cei ce destabilizeaza mediul de afaceri prin incompetenta. Si aici vorbesc despre incompetenta manageriala. Nu vor sa-si angajeze specialisti care sa asigure echilibrul intre toate compartimentele operative. Ei sunt cei care-i contrazic pe profesionisti, pentru ca, vezi Doamne, ei sunt mai presus decat acestia. Ei sunt cei ce se debaraseaza de un om care ani de zile a dus pe umeri povara afacerii cu multe sacrificii, desi nu era a lui. Ei sunt cei ce se cred semizei din prisma averilor stranse prin acte de iobagie. Si asta doar pentru ca au avut ideea si capitalul de pornire. Si nu pot decat atat. Mai departe nu pot merge. Iar criza mondiala exact asta a scos la iveala. Nu va imbatati cu apa rece. Niciodata nu puteti sti cat veti sta in fotoliile acelea moi, voi cei ce ne dati noua sfaturi despre atitudine in raport cu angajatorul. Maine ne puteti urma...

Olga Popescu

Raspunde #22-1 | Olga Popescu | 16-12-2009

nu este vorba de fotolii moi, de “impliniri”, de imbatat cu apa rece…si absolut deloc de dat sfaturi altora, ca si cum cei care spun ca “se poate| se cred superiori si in masura sa dea sfaturi…sau de trai dulce si paralel cu “realitatea cruda a Romaniei”…draga Mitix, cred ca s-a inteles gresit daca asta crezi…nimeni nu contesta ca e un context dificil, ca piata muncii din romania este intr-o perioada delicata, ca se fac disponibilizari, ca oamenii sufera in anumite companii din cauza conducerii fara pregatire in domeniu..etc…dar eu cel putin sunt total impotriva vaicarelilor generale legate de ” nu se poate”, e imposibil fara pile, “in Romania e asa, in alte tari e mult mai usor”,..si asa mai departe…dar legat de atitudine pot sa spun unele lucruri chiar si din experienta personala, pentru ca si eu am ramas la un moment dat fara job si am simtit ca sunt coplesita..si in mod sigur daca nu eram optimista si nu ma mobilizam pana la urma as fi stat intr-adevar intr-un fotoliu caldut, dar acasa si plangandu-mi de mila…este criza peste tot..e greu…suntem stresati….dar daca se renunta din start la lupta atunci ce sens mai are cautarea unui job?si sfaturile nu sunt in raport cu angajatorul, ci in legatura cu increderea in propria persoana….si subliniez din nou ideea ca o experienta ( sau mai multe) negativa nu trebuie generalizata la nivel de ” asa este peste tot”.



Stefan Murgeanu

Raspunde #23 | Stefan Murgeanu | 16-12-2009

In primul rand trebuie sa te evaluezi pe tine, nu piata!!! ;) in rest, sunt de acord :)


3 2 1 »
Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate