„Dieta” mediteraneana este un tipar nutritional inspirat din alimentatia populatiei din Creta, sudul Greciei si Italiei, populatie la care s-au constatat o pondere mai mica a bolilor de inima si anumitor cancere, si o longevitate mare, in ciuda unui sistem medical limitat (spre deosebire de alte populatii longevive inclusiv prin eficienta sistemelor medicale). „Regimul mediteranean” a fost prezentat in 1993 de catre Biroul European al O.M.S., Scoala de Sanatate Publica Harvard si o organizatie non-profit (Oldways Preservation and Exchange Trust).

Desi inca este discutat rolul ansamblului versus rolul anumitor componente (in particular uleiul de masline), aderenta la ‚dieta’ mediteraneana a dovedit numeroase beneficii medicale: cardiovasculare, metabolice (beneficii in diabetul tip 2 si sindromul metabolic), antineoplazice, anti-degenerative (Alzheimer) etc., probate prin cercetari stiintifice ample.

Cateva din caracteristicile alimentatiei mediteraneene sunt urmatoarele:
- ponderea semnificativa a alimentelor de origine vegetala: fructe, legume, cerealiere, cartofi, mazare, fasole, seminte, nuci etc.;
- consumul diversificat de alimente minim procesate, proaspete;
- uleiul de masline, ca principala grasime adaugata;
- consumul unor cantitati moderate de branza si iaurt;
- consumul frecvent de peste si fructe de mare;
- consumul redus de carne rosie;
- consumul moderat de vin;
- consumul redus de carne si dulciuri in general;
- deserturile pe baza de fructe proaspete;
- consumul adecvat de apa.
Aceste constatari stau la baza recomandarilor sintetizate sub forma „piramidei alimentatiei mediteraneene”, care figureaza (pe site-ul oficial al autorului), de la baza (recomandarile de urmat cel mai frecvent) spre varf (recomandarile pentru un consum redus), urmatoarele:
- activitatea fizica, bucuria de a lua masa cu ceilalti;
- alcatuirea fiecarei mese in principal din cereale (majoritatea integrale), fructe, legume, ulei de masline, mazare, fasole, nuci, seminte si condimente;
- consumul frecvent (de cel putin 2 ori pe saptamana) de peste si fructe de mare;
- consumul zilnic sau saptamanal de iaurt si branza in cantitati moderate;
- consumul de carne de pasare si oua la 2 zile sau saptamanal;
- consumul mai rar de carne si dulciuri;

De asemenea:
- consumul de apa (spre baza)
- consumul de vin, cu moderatie (spre varf)
- Piramida mediteraneeana in forma ei originala se gaseste pe site-ul Organizatiei OLDWAYS.
- Desi exista discutii privind oportunitatea adoptarii de catre organismele oficiale a mai multor seturi de recomandari privind alimentatia sanatoasa (sub forma a cel putin 3 piramide cu baza stiintifica: mediteraneana, Harvard si USDA), recomandari care ar putea ‚confuziona cititorul’, este bine de retinut ca oricare din pasii spre o alimentatie mai buna este un pas bine venit, in contextul in care nu variantele de alimentatie sanatoasa pun probleme, ci mult mai frecventele situatii de alimentatie si nutritie nesanatoasa.