Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Cum gestionezi tradarile in viata

Cristina Imre
Domeniu : Alte forme de invatamant n.c.a.
Meserie : Formator-organizator/conceptor/consultant formare
Localitate : Timisoara / Timis
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

Tradarea si efectele sale


'Se insala cei ce cauta mortis sa placa. Si, pentru a placea, se fac maleabili si ductili. Si raspund dorintelor inainte ca ele sa fie exprimate. Si tradeaza orice, ca sa fie asa cum li se cere. Dar ce treaba pot avea eu cu meduzele astea, care nu au nici os, nici forma? Le arunc si le dau inapoi nebuloaselor lor: sa vina sa ma vada cand vor fi ele insele.' - Antoine de Saint-Exupery

Poate pentru ca imi place sa ma ating de subiecte sensibile, sau pentru ca ma preocupa aceasta intrebare in perioada asta pe principiul atragi in perioade diferite din viata ta situatii si oameni care sa rezoneze exact cu preocuparile tale, fie sa te loveasca unde te doare mai tare, fie sa iti accentueze starile pozitive atunci cand esti bine si echilibrat. Ambele variante valabile. Totodata v-am promis ca persist intr-o altfel de abordare, mai non-standard. N-am sa va inund cu toate metodele posibile si imposibile de a fi fericiti, si cum sa faceti ca numarand pana la zece viata voastra sa se schimbe. Desigur ca am sa ofer si solutii, doar asta este ideea dezvoltarii personale si de a-i ajuta pe ceilalti. Insa consider ca pentru o schimbare autentica in cea mai buna versiune a noastra e bine sa ne privim in fata si sa intelegem acele puncte intunecate care au ajuns sa ne defineasca si care doar intelese pot fi radiate odata pentru totdeauna. Sigur, puteti sa-mi dati dreptate sau nu, fiecare isi va gasi persoana care sa-i vorbeasca pe limba sa, daca nu aici la mine, atunci in alta parte.  N-am sa scriu niciodata doar ce cred eu ca da bine, sau ce va creste traficul si ma va transforma intr-o “vedeta”. Am insa convingerea ca cei care au inceput sa ma citeasca si au continuat sa faca asta, doresc sa ma cunoasca si la nivel mai personal, autentic, de aceea din punctul asta de vedere n-am sa va dezamagesc niciodata. Sau cel putin asta e ideea si asta-mi si doresc.
 
Referitor la titlul articolului sunt convinsa ca pot apare intrebari nerostite ale cititorilor, si mai ales a acelora care ma cunosc, despre: oare se refera la ea si ce i s-a intamplat, oare vorbeste de mine, oare despre cine vorbeste. Intrebarea e deschisa si fiecare va trage concluziile de rigoare. Imaginatia e mare astfel ca nu-mi fac probleme in acest sens.

Noi devenim maestrii in a ne ascunde vulnerabilitatile si de a brava exact acolo unde suntem mai sensibili si mai nepregatiti. Si in functie de asta vom atrage si situatiile care ne intaresc mascarada jucata in rolul nostru de invincibili. Poate unul dintre cele mai grele lucruri este sa te deschizi cu adevarat si sa-ti recunosti adevaratele tenebre din fiinta ta. Sa stii, sa simti... ca esti dechis, pe tapet si ca oricine poate sa-ti faca rau, sa profite de asta si tot asa. Insa la fel de bine poate sa-ti faca si bine. Esti deschis catre aceasta provocare ? De fapt chiar si acest gand iti poate da un fior rece pe sira spinarii, deoarece blocajul mental si fricile aferente pot fi mai dureroase decat orice trauma fizica.
 
Deviez de la subiect ? 
Nu cred. Pentru ca gestionarea tradarilor face parte din durerile sufletului, acele dureri care pot duce la dereglari serioase in functionarea noastra, pierderea increderii in cei din jur la modul generalizat, inchiderea in carapace, respectiv atasarea unei masti de invincibil, dur si de nepenetrat. Indiferent ce metoda alegem foarte rar vad infruntarea directa a situatiei. Odata tradati apelam la diferite strategii personale si astfel nu rezolvam cauza, doar o ambalam altfel, in asa fel incat sa fie acceptabila pentru noi si sa putem functiona mai departe… cumva… chiar si cu sechele.
 
Tradarea este un eveniment din viata noastra care poate avea repercursiuni grave, iar la cat este de semnificativa tema aceasta nu stiu de ce nu e un subiect tratat mai des. Poate mi-ar fi placut sa invat despre tradare in scoala si sa stiu ce inseamna si cum pot gestiona asta, deoarece noi toti ne lovim de ea mai repede sau mai tarziu in viata. Asta numesc eu un subiect serios de dezvoltare personala si pregatire pentru viata reala.

Tradarea poate imbraca multe forme:
- cand cineva iti spune ca face un lucru si face altceva;
- cand partenerul tau te inseala sau te minte;
- cand cineva te minte;
- cand cineva imprastie vorbe despre tine in spatele tau si fara stirea ta;
- cand noi incredintam increderea noastra in cineva si acea persoana ne-o inseala;
- cand cineva se baga sub pielea ta cu un anumit scop precis, de a obtine ceva, in defavoarea ta;
- cand te simti umilit de cineva;
- cand parintii, copii, cel mai bun prieten te tradeaza;
- cand partenerul tau de afaceri te tradeaza;
- cand cineva iti fura ideile si conceptele si le foloseste in avantajul sau;
- cand cineva spune mai departe lucruri impartasite de tine in privat;
- cand cineva iti rastalmaceste cuvintele si le reda in alta parte cu alta semnificatie;
- cand societatea te tradeaza;
- mai adaugati voi daca e cazul (facem munca de echipa).
 
Partea proasta este ca cea mai grava consecinta imediata este propria culpabilizare. Dar atentie la forma de culpabilizare. Simtim ca e vina noastra, iar asta ne poate afecta increderea in sine si sa credem ca nu suntem destul de buni sau capabili in a sustine o relatie, indiferent ce fel de relatie. Aceste emotii ne macina si ne otravesc pe interior. E foarte important sa nu lasi ca toata vina unei tradari sa pice pe proprii tai umeri. Nu faci nimanui un beneficiu cu asta, eventual doar celor care te-au tradat cu buna stiinta si deci cu premeditare. Insa in primul rand iti faci tie un mare deserviciu care iti va afecta ulterior propriile decizii, iti va limita actiunile, deciziile si optiunile in viata. Ca sa nu mai spun ca te pot imbolnavi. Te simti confuz, derutat, fara valoare si incepi sa pui totul sub semnul intrebarii. Psihologic se petrece ceva de genul: devine foarte greu sa te valorifici sau sa te simti important atunci cand cineva te tradeaza. In aceste momente persoana respectiva exercita o influenta foarte puternica asupra ta, reuseste sa te devalorizeze prin actiunea sa, dar in modul cel mai intim si profund cu putinta. Mai ales cand e vorba de tradari de la partener, efectul emotional poate fi extrem de puternic sau devastator.
 
Tradarea poate declansa o stare echivalenta cu o boala grava:
- soc / stare de apatie (ramai mut);
- negare (asta nu se poate, nu mi se putea intampla mie, e imposibil);
- pierderea increderii in tine si in oameni;
- suferinta psihica/fizica;
- furie si frustrare;
- tristete si nefericire;
- oboseala acuta/cronica.
 
Deci vedeti voi ce consecinte grave poate avea tradarea si cat de habarnisti suntem in ce mod aceste lucruri ne-au afectat sau ne afecteaza pana in ziua de astazi ? Cum sa te feresti de un dusman invizibil ? Vedeti voi, efectele tradarii sunt identice cu cele cauzate de moartea cuiva, in perioada de doliu. Deci e o treaba serioasa. Paradoxal, pana si moartea cuiva apropiat poate fi resimtita (in egoismul nostru) ca o forma de tradare “a plecat si ne-a lasat”.
 
Noi cu totii spunem ca preferam adevarul, insa realitatea face ca putini fac fata adevarului gol golut, si atunci fiecare isi mascheaza personalitatea, intentiile, viata in asa fel incat sa dea bine sau sa fie mai usor de digerat. Asa ajung oamenii sa se minta intre ei.

“Vreau adevarul, dar stiu sa te mint frumos, mai ales daca pot sa obtin ceva din asta.” Cele 2 merg cel mai frecvent impreuna. De ce ?

1/ Pentru ca lipsa de onestitate face parte oarecum din legea supravietuirii sau instinctul de conservare. Eu am sa-ti spun partial ce trebuie sa stii, dar nu-ti voi dezvalui agenda mea secreta, sau ceea ce vreau eu sa obtin in relatia mea cu tine.

2/ Sigur, uneori omitem informatii deoarece nu le vedem relevante, nu dorim sa incarcam discutia sau pur si simplu nu dorim sa punem paie pe foc. Dar asta nu inseamna ca nu suntem onesti sau tradam.

E important sa facem distinctia intre ele.

TRADAREA afecteaza in mod direct INCREDEREA IN SINE !

Aceasta incredere in sine se dezvolta de-a lungul vietii noastre, si este supusa periodic la probe din partea anturajului si a celor apropiati. E o stare fragila de mentinut. Si cei mai puternici oameni au in anumite momente zdruncinari serioase ale acestei increderi. Poate sunt foarte tari in business, dar pe plan personal au o incredere in ei/ele cat un bob de mazare. Sau viceversa, se considera le femme fatale sau un play boy, insa sunt dependenti pe partea materiala de altii.

INCREDEREA in SINE sau LIPSA ei se aseamana oarecum cu PESIMISTUL si OPTIMISTUL, sau cum se formeaza un creier de pesimist sau optimist. Si aici, daca ti se alimenteaza din copilarie aceasta incredere ai sanse sa devii mult mai increzator si sa faci fata tradarilor cu mai multa usurinta. Insa daca nu ai avut sustinere, si nici putere interioara de a trece peste aceste neajunsuri poti creste si deveni o piesa extrem de fragila la influenta factorilor externi, in speta a oamenilor care te tradeaza si pe care-i atragi asupra ta ca un magnet, ca sa-ti intareasca tie programul ca nu poti avea incredere in nimeni.
 
Avand o relatie directa: increderea de sine cu efectele unei tradari asupra ta, ajungem la concluzia ca rezolvarea se afla in valorificarea propriei tale persoane. De aceea informarea acestui proces despre ce inseamna si ce determina o tradare este un prim pas spre identificarea procesului si respectiv constientizarea situatiei. Constientizand cum actioneaza ceva asupra noastra devenim mai responsabili in cum gestionam si cum privim starea noastra atunci cand ne confruntam cu tradarile. Si incet incet puterea exercitata de celalalt, putere ce apare prin propria vulnerabilitate, se va dizolva. Nu e simplu, dar nici imposibil. Depinde ce alegi.

INCREDEREA in SINE se construieste 
Daca ai avut norocul de suport emotional, fizic din partea parintilor si apoi ai avut parte de experiente de viata pozitive, sansele ca tu sa ai o incredere debordanta de sine sunt foarte mari. Chiar si in acest caz ele s-au construit. Un copil isi investeste parintii cu incredere neconditionata, nu asteapta nimic, doar sa nu sufere din cauza parintilor. Odata ce copii sunt raniti de parinti ei incep sa-si schimbe imaginea despre incredere si relatia lor cu oamenii.

Daca insa ai avut parte de multe provocari, sau poate ti-ai si construit un creier de pesimist atunci ai de lucrat ceva mai mult ca sa schimbi tiparul fata de un copil care a avut parte de grija de care avea nevoie. Insa acesta va fi mult mai constient de sine si ce necesita evolutia personala, decat persoana care le-a obtinut in mod indirect sau fara sa realizeze atu-urile de care a avut parte. Ca oriunde exista un revers al medaliei.
 
As vrea sa spun ca putem da din degete si hop ne alegem cu incredere se sine si ca vom face fata tradarilor intr-o clipa. Eu nu cred in asta, nici in retete magice. Daca ar fi asa probabil ca am fi cu totii increzatori si nu ne-am lasa afectati de nimeni. Insa cred in schimbare, chiar schimbare ultra rapida (vezi NLP), cred in perseverenta procesului de schimbare prin care poti deveni ceea ce-ti doresti. Asta diferentiaza adevaratii invingatori de cei care renunta si/sau mereu se lamenteaza de propria lor viata. Iar identificarea procesului care te-a adus in situatia in care esti, respectiv CUNOASTEREA este cea care te poate porni in procesul vindecarii tale autentice.
Noi ducem cu noi rani deschise, necicatrizate si apoi ne miram ca ajungem sa ne mai si infectam sau sa ne doara. Iar atunci toti cei care ne tradeaza nu vor face altceva decat sa puna sare pe rana.
Noi proiectam asteptarile noastre si modul in care privim lumea asupra persoanelor cu care interactionam. Daca noi investim incredere in cineva ne asteptam in mod involuntar sa ne raspunda la fel, trecand si peste ratiune.

Nu evita sa faci ce simti !
In primele momente este cel mai greu. Fa ce simti. Daca iti vine sa urli urla, daca iti vine sa plangi plange, daca iti vine sa te izolezi o vreme fa-o. Doar nu inghiti durerea si emotia crezand ca o sa treaca sau dintr-o falsa nevoie de a-ti demonstra ca esti puternic. NU zic sa faci scene in public (in nici un caz), dar exprima-te si permite sa reactionezi cum simti cu prima ocazie in care poti face asta, preferabil cat mai repede. Fi onest cu tine si mai ales nu te minti singur. Nu lasa pe nimeni sa-ti dicteze cum sa-ti controlezi emotiile. Ele sunt ale tale si misiunea ta e sa le intelegi si sa le respecti, sa tii cont de ele. Iar dupa ce dai voie emotiilor sa se manifeste in voie, porneste catre vindecare. Ai intotdeauna resursele de care ai nevoie, odata linistit te poti folosi de ele, si te poti ajuta de muzica, materiale audio, video, oameni care te pot intelege si te pot ajuta. Nu pretinde ca esti mereu cel mai tare din parcare si ca le stii pe toate. Da-ti voie sa fii si vulnerabil, sa fii ceea ce esti, sa te accepti asa cum esti si simti in acele momente.

Si aici vine partea cu cireasa sau cu frisca (dupa preferinte) - sa realizezi ca cea mai mare tradare e tradarea TA fata de TINE.
M-am tradat (intentionat sau neintentionat) deoarece:
- nu mi-am ascultat intuitia (barometrul nostru care mereu se dovedeste ca are dreptate);
- am avut incredere in oameni despre care stiam ca nu sunt de incredere;
- m-am expus singur(a) unor situatii/conjuncturi indoielnice/periculoase (mi-am cautat-o cu lumanarea);
- am lasat sa-mi fie intunecata judecata de vise si fantezii;
- am ales sa ignor adevarul si evidentele in favoarea unor false asteptari;
- am preluat gandurile altora si le-am asimilat ca fiind ale mele;
- mi-am pus ochelari de cal;
- am trait intr-o lume utopica/falsa;
- m-am intins mai mult decat m-a tinut plapuma la un moment dat;
- am luat lucrurile prea personal;
- am dat vina doar pe ceilalti;
- mi-am asumat rolul de victima;
- relatiile de rudenie mi-au intunecat judecata;
- am privit totul subiectiv sau cum am vrut eu;
- n-am luat in calcul mai multe variante/optiuni;
- am actionat si am decis in functie de “cum mi-ar place sa fie” fara sa iau in calcul “cum este de fapt”;
- am trait in asteptari, nu in realitate.
 
Nu-i asa ca e greu sa acceptam cele de pe lista de mai sus ? 
Ma intreb care dintre noi nu am comis-o, unii mai putin, altii mai mult, altii cam tot timpul, altii rau de tot. Ideea e ca nu ai cum sa-ti asumi viata si sa ti-o controlezi daca nu privesti in fata aceste autosabotaje sau aceste lacune de judecata. Insa e frumos ce urmeaza sa stiti. Pentru ca odata ce ai curajul sa accepti cat de 'bou' ai fost, realizezi in acelasi timp ca pana una alta nu era vorba atat de mult de altii cat de tine insuti/insati, deci in consecinta puterea ta creste. Dar accepta odata sa vezi asta ! Nu te mai tot da pe dupa scaune, ca n-am stiut, ca n-am fost avizat, ca ei, ca nu eu, etc. Sigur ca exista oameni care te vor trada independent de tine si despre asta am scris in prima parte. Insa cate din tradarile din viata noastra sunt rezultatul 'tradatorilor' si cate sunt rezultatul deciziilor noastre proaste ? Odata identificate cauzele reale vei deveni mult mai lucid de viata ta, de asemenea iti vei da seama ca in lumea reala noi cu totii trecem prin asta. Nu esti singur(a). Dar ai tot dreptul si puterea sa decizi si sa inveti din asta pentru data viitoare. Asta inseamna sa mergi mai departe, mai destept, mai intelept, mai TU. Asta inseamna dezvoltare personala.

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Geo

Raspunde #1 | Geo | 24-02-2012

Merci pentru sfaturi doamna Imre, cam lung dar merita sa il citesti.

Cristina Imre

Raspunde #1-1 | Cristina Imre | 27-02-2012

Multumesc Geo. Da, articolele mele pot fi uneori cam lungi, lucrez pe asta :) Important e ca se merita. Cu stima, Cristina Imre.



Lidiana

Raspunde #2 | Lidiana | 24-02-2012

Se iarta tradarea daca si numai daca a fost o singura data, daca persoana care a tradat regreta, isi cere iertare, daca promite ca nu mai face asa ceva. Insa daca s-a repetat si daca nu ii pare rau...atunci nu merita o a doua sansa!

Livia

Raspunde #2-1 | Livia | 24-02-2012

Nu poti fi fericita langa o persoana in care ti-ai pierdut increderea! eu am o relatie de 5 ani si m-am si maritat cu el, ne iubim, insa daca m-ar insela, as trece foarte greu peste, nu cred ca l-as ierta. Insa fiecare persoana stie ce este mai bine pentru ea insasi!


Olga Popescu

Raspunde #2-2 | Olga Popescu | 25-02-2012

Nu cred ca exista reguli, de cate ori sa iertam sau nu, ca sa fie bine..fiecare simte daca mai poate ierta o data o tradare sau nu.

Cristina Imre

Raspunde #2-2-1 | Cristina Imre | 27-02-2012

Mda ... ce este inacceptabil pentru o anumita persoana, poate fi acceptabil pentru o alta. La fel se intampla si in culturi si civilizatii diferite. Lumea e vasta si complexa, la fel si unicitatea noastra.




Paul

Raspunde #3 | Paul | 24-02-2012

Tradarea arata ceva despre caracterul acelui OM....imi place ce ai scris Cristina...Felicitarii!

Cristina Imre

Raspunde #3-1 | Cristina Imre | 27-02-2012

Multumesc Paul, caracterul unei persoane dezvaluie de fapt o relatie stransa intre faptele sale, raportarea acelor fapte si consecinta acelor fapte asupra intregului sistem din care face parte. Mi-am adus aminte de acest citat: 'O persoană isi dezvaluie caracterul prin nimic mai evident decat gluma care il jigneste.' In consecinta: fie tradam, fie suntem tradati, fie suntem 'victime' conjucturale, aceste 'roluri' dezvaluie multe despre noi, si mai ales care sunt vulnerabilitatile noastre.



Dana

Raspunde #4 | Dana | 24-02-2012

Eu stiu un singur lucru, poate banal, dar foarte sanatos: viata merita traita din plin si nu e bine sa regreti o situatie nasoala la infinit. Suntem trecatori! :)

Cristina Imre

Raspunde #4-1 | Cristina Imre | 27-02-2012

Iar daca am putea inlocui *regretele* cu 'experiente din care am invatat ce era de invatat' ar fi si mai bine.



Narcisa - Elena Oprescu

Raspunde #5 | Narcisa - Elena Oprescu | 25-02-2012

Tradarea este cea mai sigura dovada a incapacitatii de a fi noi insine fata de ceilalti! Nu are importanta ca tradarea este fata de partenerul de viata, de prieteni sau de o valoare/principiu al nostru, ea demonstreaza faptul ca nu am evoluat intr-atat incat sa ne exprimam deschis fara teama de a fi judecati, fara a fi egoisti sau slabi.Cred ca majoritatea oamenilor inseala cel putin odata macar cu gandul, dar asta se intampla atunci cand sunt nefericiti si cauta alinarein alta parte, asta nu inseamna ca trec si la fapte...dar tot tradare este!Nu atat de grava bineinteles ca fapta in sine...De regula cine tradeaza in iubire tradeaza usor si celalalte valori, pt ca daca nu poti fi sincer cu ceilalti, nu esti nici cu tine.Dar oricine merita a doua sansa, daca se caieste cu adevarat, oricine care a comis o fapta din eroare, nu intentionat!E bine sa se analizeze lucrurile in profunzime, psihicul uman este atat de complex!

Cristina Imre

Raspunde #5-1 | Cristina Imre | 27-02-2012

Foarte frumos spus Narcisa.



Crampf Florentina

Raspunde #6 | Crampf Florentina | 28-02-2012

Eu, iubesc ce-i drept, tradarea dar urasc pe tradatori Iulius Caesar. Mda...sensibil subiectul de altfel. Potrivit principiului unitate in diversitate este normal sa avem puncte de vedere diferite. Sintem diferiti unii fata de ceilalti si fiecare face cum crede sau cum simte ca e mai bine. Eu am o alta parere diferita de a multora si imi cer scuze daca se va simti cineva ofensat. Cred ca daca fiecare dintre noi am face o introspectie, vom observa (ar fi ideal sa si acceptam) ca daca am primit tradare este pentru ca asta am generat. E necesar un simplu exercitiu de sinceritate. Atit! Ma gindesc totusi ca sintem oameni, si ca se poate IERTA O DATA, pt.a nu distruge ce s-a cladit. Totul este insa ca iertarea sa nu duca la alta tradare. Parerea mea este ca a ierta este inaltator, asa cum a ne ierta pe noi insine e iarasi inaltator si eliberator.


Evelyn

Raspunde #7 | Evelyn | 01-03-2012

Sint una dintre cele care am tradat in dragoste, si a fost cumplit! Si stiu ca daca ar face-o si el, n-as putea sa-i reprosez nimic, doar sa-l iert, pentru ca si el a facut-o. Nu ma blamati, nu aruncati cu pietre in mine, ma va judeca D-zeu. Imi cer iertare in fiecare clipa si imi e de ajuns.

july

Raspunde #7-1 | july | 02-03-2012

Uneori nu putem explica de ce facem anumite lucruri..nu e nimic de blamat, sau de judecat, ci doar de indreptat pentru viitor, daca crezi ca a fost o greseala!:) Sunt una dintre persoanele care cred ca din orice poti invata si orice este o experienta de viata.



Crampf Florentina

Raspunde #8 | Crampf Florentina | 02-03-2012

Evelyn, cred ca nu este nimeni in masura sa judece pe nimeni! Cei care inseala sistematic, oricind si cu oricine fac parte din alta categorie despre care nici nu merita sa vorbim. Inainte de toate sintem oameni, si la un moment dat se intimpla sa ne pierdem capul si sa ne indragostim, e acel ceva dincolo de noi. Important este ca TU sa inveti ceva din cele traite, si ca aceasta tradare sa nu duca la alta! Nu este decit o experienta de viata. Atit!

GELU

Raspunde #8-1 | GELU | 13-03-2012

Parerea mea este ca ai mare dreptate! Dar cu o singura conditie..cei ce tradeaza si sunt iresponsabil cu viata lor ar trebui scosi in afara societati de oarece fac rau altora.



anda

Raspunde #9 | anda | 18-01-2013

Sotul meu m-a inselat cu o persoana cu 11 ani mai tanara. Ea a venit la el, el s-a culcat cu ea. A venit acasa si a continuat sa vorbeasca cu ea si a vrut sa mai fie cu ea cand se vor reintalni (din cauza distantei prea mari intre localitatile lor de domiciliu); ea a incurajat acesasta. El este singurul meu barbat. L-am considerat prea tanar pentru un copil si am facut o intrerupere de sarcina (a fost de acord, de fapt a indicat acest lucru) in ciuda principiilor mele. Ne-am casatorit si am ramas insarcinata pentru ca el isi dorea foarte mult un copil, chiar daca pentru mine nu era momentul potrivit dpdv profesional. S-a culcat cu femeia asta cand eram insarcinata in 7 luni. A spus ca-i pare rau si si-a cerut iertare in mii de feluri. Cand am descoperit, nu mai devreme. Mai devreme tot vorbea cu ea. Ce am de invatat din aceasta experienta in afara de faptul ca tatal copilului meu este un jeg uman, un mizerabil?

Petrescu Anca

Raspunde #9-1 | Petrescu Anca | 18-04-2014

Important este sa nu iti pierzi increderea in tine, in cei din jur si mai ales in barbatii pe care ii vei mai intalni, pentru ca nu toti sunt la fel.



Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate