Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Copiii si sportul - un mediu de dezvoltare pozitiva

Varvaroi Marius
Domeniu : Alte activitati referitoare la sanatatea umana
Meserie : Psiholog
Localitate : Bucuresti / Bucuresti
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

O experienta pozitiva si o activitate interesanta de petrecere a timpului liber


Organizarea activitatilor sportive pentru copii a avut in ultimii ani o crestere semnificativa in majoritatea tarilor. Se pare ca, din ce in ce mai multi copii considera sportul ca fiind o activitate interesanta, atractiva si de multe ori acest lucru este sustinut de strategiile mass-media, in multe tari europene si peste ocean, sportul devenind o activitate de petrecere a timpului liber din ce in ce mai populara. Mai mult decat atat, parintii sunt interesati de activitatile sportive dedicate copiilor, deoarece sportul este adesea considerat a fi un mediu pozitiv stimulativ pentru cresterea copiilor. Deoarece sportul a contribuit la descoperirea de noi talente, o ramura foarte importanta a sportului pentru copii a inclus activitatea de recrutare in sport de la o varsta frageda.

Desi in mod traditional, activitatea sportiva organizata a fost considerata ca un mediu de dezvoltare pozitiva si de socializare pentru copii, exista situatii in care sportul practicat in mod incorect si dezorganizat poate perturba dezvoltarea unui individ si poate influenta in mod negativ nivelul socializarii acestuia. Importanta si influenta sportului pentru copii va depinde in principal de natura interactiunilor, care se dezvolta in cadrul sportiv si de calitatea atmosferei emotionale, care se dezvolta in cadrul contextelor si activitatilor sportive.

Aspecte pozitive
La nivelul cel mai inalt, sportul da copilului sansa de a trai si achizitiona o serie de rezultate pozitive, cum ar fi gestionarea contextului concurential, provocarea, interactiunile sociale, imbunatatirea abilitatilor personale si dezvoltarea fizica. Intr-un mediu sigur si pozitiv, abilitatile si competenta copilului sunt adecvate pentru provocarile pe care le ofera disciplina sportiva.  Acest lucru este mult mai probabil a se intampla in conditiile in care copilului ii este data sansa de a fi independent.

Dezvoltarea relatiilor sociale stranse intr-un context sportiv este flexibila, oportuna si usoara, iar acesta este motivul pentru care sportul este un mediu favorabil pentru dezvoltarea competentelor de cooperare si a comportamentului prosocial la copii.

De asemenea, sportul asigura invatarea si respectarea normelor comune de comportament, regulamentul unei discipline sau competitii dand posibilitatea copiilor sa asimileze informatii despre responsabilitatile unui individ si ale membrilor grupului / echipei din care fac parte.

Se recomanda din partea parintilor sa aiba asteptari realiste in privinta performantelor copiilor in disciplina sportiva si sa manifeste o atitudine de acceptare si grija fata de copil. Este, de asemenea, necesara crearea unui climat  motivational deosebit. In astfel de conditii favorabile, sportul poate imbunatati initiativa si independenta copilului, precum si stima de sine si identitatea personala. Prin sport,  copiii pot dobandi abilitati diferite, pe care le pot folosi in activitati in afara salii / terenului de sport.

Cu toate acestea,  sportul in sine, nu promoveaza neaparat comportamente prosociale. Acest lucru va avea loc numai in cazul in care copiilor le este data sansa de a experimenta interactiuni de succes si colaborari reale si adecvate scopului comun.

Aspecte problematice
Pentru majoritatea copiilor, sportul este o experienta pozitiva si o activitate interesanta de petrecere a timpului liber. Cu toate acestea, o gestionare neadecvata a experientei sportive pentru copii poate cauza probleme. Este necesara asigurarea un echilibru sanatos intre implicarea in activitatile sportive din timpul liber si educatia formala, scolara. La fel, asteptarile excesiv de ridicate ale adultilor (parinti si antrenori) privind succesul copiilor in competitii sportive, pot determina anxietate si stres acestora din urma. Astfel, copilul nu va mai gasi nici o satisfactie in sport, iar stima lui de sine va fi amenintata.

Sportul poate pierde din valoarea sa educationala atunci cind, in conditiile in care adultii sunt responsabili pentru sistemul de reguli competitionale, se pune accent foarte mare pe competitie si pe scopul suprem de a castiga (aspecte care uneori sunt duse la extrem, fiind foarte stresante pentru copii).

Pentru un copil, responsabilitatea morala privind respectarea normelor, poate fi cu usurinta delegata si transferata adultului in calitate de arbitru (de exemplu), iar in cel mai rau caz regulile pot fi resimtite ca fiind o piedica in calea victoriei.

O serie de studii au indicat faptul ca nivelul crescut si importanta rezultatelor competitionale, se pot transforma in factori care pot pune in pericol buna-dispozitie a copilului si a sanatatii psihologice a acestuia. De exemplu, in loc sa participe la mai multe discipline sportive, cu strategii de formare variate, copiii sunt adesea incurajati sa se specializeze prea devreme intr-un singur sport. In mod similar, cresterea concurentei si a importantei acesteia in dauna cooperarii, poate submina educatia sociala si chiar ar putea creste incidenta comportamentelor antisociale si a agresiunilor. Mai mult decat atat, atunci cand concurenta este crescuta, fair-play-ul si responsabilitatea morala se poate reduce. Cu toate acestea, nu este neaparat obligatoriu ca, in sine, concurenta sportiva sa dea nastere acestor consecinte negative. Este mai important pentru copil sa adopte obiective ce urmaresc auto-imbunatatirea, dezvoltarea personala, pentru a optimiza beneficiile experientei sportive. De aceea, copiii ar trebui sa concureze avand la baza motivatia personala interna, mai degraba decat cele sugerate sau impuse de adulti.

In loc de concluzii
- Sportul pentru copii ar trebui sa fie organizat cu scopul prim al cresterii bunastarii copilului.
- Cei implicati in sportul pentru copii ar trebui sa inteleaga faptul ca, in activitatile sportive, copiii nu sunt mini-adulti. Ar trebui sa fie creata o disciplina a sportului pentru copii cu propriile reguli si sisteme concurenta.
- Copiilor ar trebui sa li se ofere oportunitati de practica variate, in mai multe discipline sportive, evitandu-se specializarea timpurie.
- Ar trebui creat un climat motivational de exceptie in cadrul disciplinelor sportive pentru copii, prin accentuarea obiectivelor ce vizeaza dezvoltarea personala, punandu-se accent pe buna dispozitie, pe invatare si dezvoltarea de abilitati si competente noi, pe cooperare si sentimente de autonomie.
- Adultii ar trebui sa aiba o atitudine de acceptare si grija fata de copil si, atunci cand este cazul, de stimulare a independentei si colaborarii in luarea deciziilor de catre copii.
- Antrenorii trebuie sa mentina legatura cu parintii copiilor, in activitatile pe care le desfasoara. Pentru acei copii care activeaza in sportul la nivel inalt, parintii ar trebui sa fie o parte integranta a echipei de sprijin.
- Adultii implicati in sportul pentru copii ar trebui sa aiba la dispozitie oportunitati educationale care sa se axeze pe nevoile copiilor si dezvoltarea in sport.
- Adultii ar trebui sa invete sa recunoasca semnele potentialelor probleme, cum ar fi anxietatea sau probleme de alimentatie, si sa caute asistenta, consultanta sau psihoterapie in cazul in care este necesar.

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Ioana

Raspunde #1 | Ioana | 05-11-2013

Foarte interesant articolul! Cu toate aspectele mai putin placute orice copil trebuie dus sa faca sport. Nu toti trebuie sa faca performanta si parintii trebuie sa fie constienti de asta. Chiar daca un copil nu face sport de performanta sportul il ajuta fizic sa creasca frumos! Sunt atat de multi copii obezi in Romania incat e cazul sa facem ceva in privinta asta la nivel de informare!

Adrian

Raspunde #1-1 | Adrian | 05-11-2013

Da, exista multi parinti care isi duc copiii obezi sa manance la fast-food! Ar trebui sa existe o amenda pentru ei :) Nu pot intelege ce e in capul unor asemenea parinti!



Mihaela

Raspunde #2 | Mihaela | 05-11-2013

Eu sunt antrenoare de tenis. Niciun parinte pare ca nu intelege din prima de ce nu las parintii pe banca langa teren cand fac orele cu micutii. Ei nu inteleg ce efecte pot avea asupra unui copil laudele sau atentionarile la momente gresite. Parintii tind sa puna foarte multa presiune pe copii fara sa isi dea seama. Parintii ar trebui sa faca parte din echipa de sustinere dar sa nu se implice mai mult decat atat!

Oana

Raspunde #2-1 | Oana | 05-11-2013

Eu l-am dat pe Matei la tenis de la 4 ani! Acum are 5. Ii place foarte mult. Nici eu nu am stat langa el. Intotdeauna stau undeva mai departe sa nu il influentez in niciun fel. La inceput se rasfata foarte tare cand eram si eu acolo. Nu asculta deloc de antrenor. Acum il mai si invidiez ca pe el in asculta mai bine ca pe mine :) Dar sunt foarte multumita ca ii place si ca l-am dus!



Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate