Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Copii cu parinti plecati in strainatate

Catalin Cretu
Domeniu : Alte activitati referitoare la sanatatea umana
Meserie : Psiholog
Localitate : Iasi / Iasi
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

Caracteristici socio-demografice si manifestarile psiho-comportamentale ale copiilor


Separarea copiilor de catre unul sau de ambii parinti plecati la munca in strainatate pentru o perioada prelungita de timp genereaza trairea sentimentului de abandon, cu repercursiuni asupra personalitatii. 

Durata absentei poate fi asociata cu o serie de probleme, cu neasigurarea unor nevoi specifice ale copilului. In mediul scolar principalele probleme identificate se refera la modul de relationare cu colegii si la modul de indeplinire a sarcinilor scolare.

Cateva caracteristici socio-demografice

Locuirea temporara in strainatate privita ca migratie a fortei de munca este un fenomen care a aparut in Romania imediat dupa 1990. Plecarea unuia sau a ambilor parinti dintr-o familie reprezinta de cele mai multe ori o alternativa la problemele economice ale familiei.

Optiunea pentru a lucra in strainatate a avut o considerabila variatie pe categorii de populatie. Astfel, la nivel national au plecat la lucru mai mult tinerii decat adultii sau varstnicii, barbatii au avut o pondere mai mare decat femeile in emigrarea pentru munca, pentru grupa barbatilor de 18-59 de ani plecarile cele mai intense au fost din  mediul rural. Pentru femei, modelul rezidential de migratie este mai diferentiat: emigrarea temporara in strainatate este mai puternica la tinerele de 18-29 ani din mediul rural decat in cazul tinerelor din aceeasi grupa de varsta din mediul urban; in schimb, emigrarea temporara este mai puternica la femeile de 30-59 ani din urban comparativ cu cele din rural. 

In concluzie, la lucru in strainatate pleaca mai mult:
- barbatii, comparativ cu femeile;
- tinerii, comparativ cu adultii si varstnicii;
- tinerele din rural fata de cele din urban;
- femeile mature din urban fata de cele din rural. (Sandu, 2006)

In prezent, nu se cunoaste numarul exact al copiilor ramasi acasa in urma plecarii unuia sau ambilor parinti in strainatate pentru perioade lungi de timp. Autoritati ale administratiei publice locale si centrale depun eforturi in vederea determinarii numarului acestor copii si, cu toate acestea, dimensiunea reala a acestui fenomen ramane necunoscuta.

Directia Protectia Copilului din cadrul Ministerului Munci, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice prezinta, trimestrial, o situatie statistica elaborata pe baza datelor raportate de catre serviciile publice de asistenta sociala (SPAS) de la nivelul fiecarei unitati administrativ/teritoriale si a directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui judet/sector (DGASPC). Aceasta situatie statistica nu reflecta numarul total la copiilor cu parinti plecati, ci doar al acelora ale caror situatii sunt cunoscutesi inregistrate de SPAS/DGASPC. Potrivit datelor transmise de Directia pentru Protectia Copilului, in tara noastra sunt aproape 60.000 de familii in care cel putin unul dintre parinti este plecat la munca in strainatate, iar peste 84.000 de copii sunt lasati la rude sau ajung in grija statului. Aproape 24.000 de copii au ambii parinti plecati in strainatate, iar 50.000 de copii au un parinte plecat afara. Alti 11.000 de copii provin din familii monoparentale, in care parintele este plecat la munca in strainatate. Din totalul minorilor ramasi acasa, peste 3.500 se afla in sistemul de protectie sociala. Acestia au fost repartizati la asistenti maternali, centre de plasamanet sau la rude mai indepartate. (salvaticopiii.ro, 2012)

Manifestarile psiho-comportamentale ale copiilor ramasi singuri acasa

Manifestarile psiho-comportamentale ale copiilor singuri acasa ca urmare a plecarii parintilor/parintelui la munca in strainatate, difera de la copil la copil in functie de:
- varsta lor la prima plecare a parintilor/parintelui;
- nivelul de dezvoltare psiho-sociala, capacitatea lor de intelegere si constientizare a realitatii;
- caracteristicile lor de personalitate, nivelul de rezistenta la stres si capacitatea de adaptare;
- nivelul de pregatire a copilului pentru aceasta schimbare, durata plecarii parintilor/parintelui si tipul de relationare a parintilor/parintelui cu copilul in aceasta perioada;
- sprijinul pe care il primesc de la persoanele in grija carora au ramas.
- Copiii cu parinti plecati in strainatate pot dezvolta urmatoarele manifestari psiho-comportamentale: (Luca, coord., 2007)

Deteriorarea conduitei scolare – scaderea performantelor scolare, absenteism, risc de abandon scolar, conflicte cu profesorii si colegii, pe fondul lipsei autoritatii si ca o consecinta a lipsei de aspiratii pe termen lung.

Sentimente de abandon, de nesiguranta, tristete, anxietate, stari depresive – toate ca urmare a dorului de parinti, a nevoii de afectiune parinteasca, de apreciere din partea parintilor si pe fondul dezvoltarii unor distorsiuni cognitive.

Atiudine de indiferenta, incapatanare care poate merge uneori pana la comportament agresiv – ca rezultat al frustrarii si al nevoii de atentie. In momentele dificile cu care se confrunta copilul interpreteaza absenta parintilor ca o manifestare a indiferentei acestora fata de el si nevoile lui.

Tulburari de atentie – scaderea capacitatii de concentrare pentru realizarea sarcinilor si ”evadarea din realitate”. Obiectul principal al gandurilor copiilor sunt parintii plecati, situatia lor, momentele cand vor comunica cu el, cand vor primi pachete, etc.

Absenta aspiratiilor pe termen lung –  nu se pot proiecta in viitor; sau prezenta unor aspiratii nerealiste – determinate de distorsiuni cognitive de genul: ”Ca sa ai bani nu trebuie sa inveti.”, ”Cand voi fi mai mare o sa plec si eu sa muncesc in strainatate si pentru asta nu trebuie sa ai carte.”. Aparitia sau dezvoltarea acestei atitudini negative fata de educatie este favorizata in special de modelele oferite de acei parinti care desi absolventi de studii superioare, in strainatate efectueaza munci necalificate. Copiii si tinerii afla asadar ca in strainatate lucrand ca muncitor necalificat poti castiga considerabil mai mult decat daca muncesti in tara si in domeniul in care ai calificare.

Tulburari ale stimei de sine – supraaprecierea fata de alti copii care nu au la fel de multi bani sau aceeasi vestimentatie sau accesorii pe care ei le primesc din strainatate, sau subapreciere in relatie cu egalii lor ai caror parinti sunt prezenti la evenimentele importante din viata lor (serbari scolare, sedinte cu parintii, aniversari, sarbatori).

Toleranta la frustrare – de nivel prea scazut sau dimpotriva de nivel prea ridicat in directa relatie cu capacitatea de adaptare a copilului, cu mecanismele de aparare ale acestuia.

Lipsa de motivatie, stari de apatie – indiferenta fata de ceea ce se intampla in jur, oboseala – lipsa de energie, de vointa pentru a depune eforturi cognitive la scoala, de a se implica in activitati variate specifice varstei, fie pe fondul tristetii si al starilor depresive, fie determinate de supraincarcarea cu sarcini specifice adultilor.

Dificultati de adaptare – dupa plecarea parintilor copiii traverseaza o perioada de adaptare la noua situatie, la schimbarile aparute in viata lor. In lipsa unei pregatiri adecvate a copiilor din partea parintilor sau a unei consilieri psihologice, copiii pot dezvolta in aceasta perioada de adaptare reactie acuta la stres sau reactie de adaptare.

Comportamente delincvente – aderarea acestora la grupuri delincvente, comportament agresiv, abuz de substante, implicare in comiterea de infractiuni, frecventarea de localuri, sali de jocuri, reprezinta modalitatea de a suplini nevoile de apreciere, de atentie si afectiune nesatisfacute.

Conduite sinucigase – factori determinanti ai suicidului la adolescenti sunt: frica sau sentimentul de abandon, frica de pedeapsa, frica de esec scolar, imposibilitatea de adaptare la un rimt nou si dificil de viata, tulburari de atasament datorate separarii de mama, istoric de frustrari afective precoce, discordanta dintre reprezentarile subiective si cele externe oferite de mass-media, ce joaca un rol de imitatie.

Evaluarea psihologica a copiilor singuri acasa este utila in intelegerea manifestarilor psiho-comportamentale ale copilului, a mecanismelor care determina aceste manifestari, a factorilor de risc si protectori ai copilului, a tipului de atasament dezvoltat de copil, precum si a posibilelor consecinte pe care situatia prezenta a copilului le poate avea asupra dezvoltarii sale psiho-sociale.

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Ion D

Raspunde #1 | Ion D | 12-09-2013

Este o situatie foarte grea. Si eu am fost pus in situatia de a pleca de acasa la munca in alta tara dar nu am rezistat foarte mult timp. Copiii nu erau obisnuiti cu lipsa mea si desi banii erau mai multi familia mi-a spus ca mai bine stau aici si ne descurcam altfel. Nu am regretat niciun moment decizia luata!


Dora

Raspunde #2 | Dora | 12-09-2013

Din pacate, banii primiti in strainatate sunt mai multi decat cei primiti aici pe aceeasi munca si alegerea este grea. Dupa revolutie tot mai multi oameni au crezut ca este sansa lor. Unii au reusit sa mentina un echilibru altii au facut mai mult rau familiei.


Lolo

Raspunde #3 | Lolo | 16-09-2013

Mama e plecata in italia la munca...in fiecare an pleaca...se intoarce cateva luni pe an, in rest stau cu bunica. E bine cu ea, dar nu ma lasa sa ies in oras cu prietenii, la film...as vrea sa vina mama...ea ma lasa!


Ana Oltea Maniu

Raspunde #4 | Ana Oltea Maniu | 16-09-2013

Daca sunt parasiti de unul dintre parinti (prin divort), este la fel de grav si nu se mai face atata caz, nu-l invinuieste nimeni pe cel care abandoneaza, de data asta definitiv! Parintii daca nu plecau, erau someri si traiau in strada.

Petrescu Anca

Raspunde #4-1 | Petrescu Anca | 19-09-2013

Buna ziua! Daca imi permiteti sa intervin, situatia prezentata de dvs este daca nu mai grava cel putin la fel de grava! Un abandon (lipsa), indiferent de motiv, tot un abandon este si are aceleasi efecte negative asupra copiilor. Cred ca intentia articolului este de a scoate in evidenta ce poate provoca si o lipsa mai indelungata a unui parinte (sau a ambilor) chiar si dintr-un motiv pozitiv, acela de a aduce mai multi bani acasa. Si constienti de aceste urmari, cei care se gasesc in aceasta ipostaza sa gaseasca modalitatea de a imbunatatii situatia copiilor. Atunci cand abandonezi (dispari definitiv) se presupune ca nu iti mai pasa ce lasi in urma, cand pleci pentru a aduce un plus in viata de zi cu zi a familiei se presupune ca iti pasa. Numai bine, Anca



Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate