O legenda vie..

”Cand o femeie dintr-un vechi trib african isi da seama ca este insarcinata se pregateste pentru cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faca in asteptarea copilului. Se retrage in afara comunitatii cu prietenele, unde se roaga si mediteaza impreuna, pana cand ea sau o alta, aude cantecul celui care se va naste peste cateva luni.
O credinta a locurilor spune ca fiecare suflet are propria vibratie, care ii exprima amprenta unica si menirea existentei. Femeia care a prins cantecul din invizibil il ingana cu glas tare, iar celelalte frendoneaza impreuna cu ea, ca sa-l memoreze si sa-l poata repeta fara sovaire. Apoi se intorc in trib, unde ii vor invata si ceilalti.
In momentul nasterii, intreaga suflare se aduna in jurul pruncului si ii canta cantecul propriului sau suflet. In anii urmatori tribul este prezent la fiecare dintre lectiile de viata pe care le primeste copilul si ii sarbatoreste fiecare reusita cu acelasi cantec. Mai tarziu, cand intra in randul barbaţilor sau al femeilor, cand se casatoreste, cand are primul copil, omul isi aude cantecul din nou si din nou. De fiecare data primeste celebrarea colectiva a esentei sale sufletesti.
Cand se pregateste sa paraseasca aceasta existenta il asculta pentru ultima oara. La fel ca in prima zi de viata, toti membrii tribului vin la capataiul sau si canta cantecul care-i insoteste nasterea in lumea de dincolo. Comunitatea aceasta se conduce dupa reguli simple. Daca cineva din grup comite o greseala grava, o nedreptate, un act imoral sau violent este convocat intregul trib. Oamenii fac cerc in jurul celui vinovat. Ce fel de judecata si ce fel de pedeapsa urmeaza? Niciuna.
Grupul incepe sa cante celui care a gresit cantecul propriului sau suflet. Tribul stie ca nu pedeapsa este cu adevarat folositoare pentru cineva care a incalcat codul de convietuire. Ci iubirea si reamintirea esentei reale a fiintei sale. Caci atunci cand un om isi recunoaste cantecul propriului suflet nu mai are nici cruzimea, nici slabiciunea de a face lucruri care sa-i raneasca pe cei din jur.”

Fiecare suflet are propria vibratie

Un prieten adevarat iti continua cantecul atunci cand tu ai uitat versurile! Indiferent de pasii pe care-i faci in viata, de alegerile pe care le faci, persoanele care te iubesc raman alaturi de tine si au grija sa iti aminteasca frumusetea unica a sufletului tau, tocmai cand te simti mai urat si mai neinsemnat. Iti amintesc faptul că esti complet, chiar in momente cand te consideri neputincios si rupt in bucati, iti aduc aminte ca esti curat, exact cand te simti mai vinovat. Si te fac sa vezi din nou care iti este menirea in aceasta viata, tocmai cand esti mai confuz si mai putin increzator.
Nu te ingrijora, daca te simti nesigur, daca ragusesti incercand sa mentii linia melodica. Bucura-te de fiecare clipa si canta fara oprire pe drumul tau de intoarcere acasa. Vei  avea momente cand vei uita si atunci vei auzi in jurul tau persoane care iti vor sopti “notele muzicale” si, in sfarsit, iti vei aminti cantecul…