Indicatii si trucuri 
Perioada
Gazonul trebuie semanat primavara sau la sfarsitul verii pentru a evita caldurile ridicate dar si inghetul.
Pregatirea solului
• Daca solul este afectat de buruieni, raspanditi erbicid pe buruieni si in jurul acestora
Atentie, trebuie sa asteptati apoi 3 saptamani inainte de a semana.
• Solul trebuie sapat cu 10 zile inainte de semanare. Nu trebuie sa sapati prea adanc; o adancime de 15-20 cm este suficienta.
Truc
Acum este momentul sa puneti ingrasaminte in sol daca acesta este prea sarac.
• Indepartati pietrele mari
• Greblati pentru a netezi terenul si a faramita bolovanii deoarece pamantul trebuie sa fie aerisit.
• Uneori este necesar s? aplatizati solul. Prin urmare, este esential sa greblati din nou inainte de a semana.
Semanarea
• In general trebuie folosite 4 kilograme de seminte pentru 100m2. Cumparati intotdeauna mai multe seminte decat este indicat deoarece se intampla frecvent ca acestea sa se piarda (vant, neindemanare...)
• Semanati deplasandu-va pe lungime si apoi pe latime.
• Greblati solul usor si acoperiti semintele cu un strat foarte subtire de pamant (atentie, mai putin de un centimetru)
• Udati solul. Desigur, optati pentru o stropire usoara care nu va misca sau ineca semintele. De exemplu este recomandata o stropitoare cu mâner care imita perfect ploaia.
Observatie:
Nu semanati pe ploaie sau pe vant.
Confirmare
Eroare
Info
Raspunde #1 | Anita | 05-05-2010
Super interesant si folositor acest articol:D
Raspunde #2 | zori | 05-05-2010
Cu scuzele de rigoare.... insa mai documentati-va inainte sa scrieti un articol :)) ce inseamna sa aplatizezi solul :)) :))
Raspunde #3 | mariana | 05-05-2010
Poate ar fi benefic si un furnizor de seminte bune si accesibile la pret.
Raspunde #4 | Andra Simion | 05-05-2010
A? putea completa ?i eu cu ni?te informa?ii, pe care sper s? le g?si?i utile ;) Condi?iile de umiditate din sol influen?eaz? foarte mult starea gazonului. Pe m?sur? ce solul se usuca în zona r?d?cinilor, culoarea verde a ierbii devine mai închis? decat în mod obi?nuit. Dac? lipsa de ap? continu?, culoarea verde cap?t? o nuan?? alb?struie sau cenu?ie. Pân? la acest punct nu sufer? decat aspectul gazonului, îns? daca seceta continu?, frunzele se brunific? ?i plantele încep s? moar?. Plantele sufer? din cauza lipsei de ap? nu numai în caz de secet?, ci în orice situa?ie în care pierderea de ap? prin transpira?ia frunzelor este mai mare decât absorb?ia de ap? prin r?d?cini. Aceasta se întâmpl? atât în cazul când dintr-un motiv sau altul plantele gazonului nu sunt bine înr?d?cinate, cât ?i atunci când respira?ia r?d?cinilor este împiedicat? de un exces de ap?. Fenomenul de ofilire într-o zi a plantelor crescute pe un sol saturat cu ap?, se datoreaz? de obicei lipsei de oxigen din zona r?d?cinilor. Acest lucru se poate evita printr-o udare chibzuit? cu un aspersor ?i nu prin jet de ap?. Un exces de ap? în sol transform? adesea culoarea gazonului într-un verde g?lbui , care se explic? prin lipsa de azot, datorit? sp?larii lui în adâncime, sau prin reducerea accesibilit??ii fierului din sol pentru plante. Într-un gazon udat prea mult exist? tendin?a ca r?d?cinile noi s? se formeze mai la suprafa??, acolo unde aerul p?trunde mai u?or. Stratul de la suprafa?? se usuc? îns? mai repede ?i pentru a aproviziona r?d?cinile de aici cu ap? va fi necesar un udat mai frecvent. Deci, apare un fel de cerc vicios: cu cât se ud? mai des cu atât devine necesar un udat mai frecvent. Un udat prea frecvent creeaz? condi?ii favorabile dezvolt?rii diferitelor boli criptogamice (produse de diferite ciuperci patogene) ale frunzelor ?i ale unor organisme anaerobe care distrug r?d?cinile. Un alt efect nedorit al ud?rii excesive este tasarea puternic? a solului la gazonul supus unei circula?ii intense, îngreunându-se astfel p?trunderea apei ?i a aerului în adâncime. Astfel, scopul ud?rii este sa împiedice uscarea excesiv? a solului. Evitându-se în acela?i timp folosirea unor cantit??i prea mari de ap?, r?d?cinile p?trund mai adânc în sol, r?mân mai s?n?toase ?i mai rezistente la condi?ii climatice nefavorabile. Scopul ud?rii e men?inerea umidit??ii la peste 50% din umiditatea activ? pân? la 80 cm adâncime. În general, se recomand? ca udarea s? înceap? dup? ce prin evapora?ie s-au pierdut 15-25 mm/pe adâncimea solului de ap? (15-25 l/m2). Având în vedere c? în lunile de var? pierderile medii zilnice de ap? se ridic? la 46mm, rezult? c? intervalul între ud?ri trebuie s? fie de cel mult 3-4 zile. În practic? se recurge frecvent la alegerea momentului de udare în func?ie de starea plantelor. Atunci când apar primele simptome (schimbarea culorii frunzelor) devine necesar? irigarea. La o udare, apa trebuie s? p?trund? în sol la adâncimea de 10-15 cm. O metod? de udare foarte frecvent folosit? este udarea cu cantit??i mici de ap? aplicat? zilnic. În primele s?pt?mâni dup? îns?mân?area gazonului, udarea se face mai frecvent pentru a men?ine în permanen?? reav?n stratul superficial de sol. Instala?iile de udare trebuie s? fie astfel proiectate încât capacitatea lor s? satisfac? nevoia de ap? a gazonului în perioadele cu consum maxim. În general se poate socoti c? în zona secetoas? a ??rii, în timpul perioadei de var? de 100-120 de zile, gazonul are nevoie de 500-700 m3/m2, adic? la udare trebuie s? se administreze minimum 5-6 m3 ap?/m2. În multe cazuri, pentru a se evita un exces de ap? în anumite perioade, este necesar ca gazonul s? fie prev?zut cu un sistem de drenaj care obligatoriu se instaleaz? înainte de instalarea gazonului. La programarea ud?rilor trebuie s? se ?in? seama de anumite particularit??i ale gazonului. De exemplu, gazonul expus la soare trebuie udat mai frecvent decât cel umbrit, terenurile de sport ?i de recrea?ie pot fi udate numai în orele ?i în zilele în care nu sunt folosite etc. În primele s?pt?mâni dup? îns?mân?area gazonului, udarea se face mai frecvent, pentru a men?ine în permanen?? reav?n stratul superficial de sol. În aceast? perioad? se folosesc aspersoare care pulverizeaz? fin apa, pentru a se evita formarea unei cruste la suprafa?a solului. Instala?iile de udare trebuie s? fie astfel proiectate încât capacitatea lor s? satisfac? nevoia de ap? a gazonului în perioadele de consum maxim. În general, se poate socoti ca în zona secetoas? a ??rii, în timpul perioadei de var? de 100-120 zile, gazonul are nevoie de 500-700 mm ap? administrat? prin udari. Cantitatea de ap? aplicat? într-un anumit interval de timp poate s? varieze între limite foarte largi. În aceast? privin??, la dimensionarea instala?iei trebuie s? se ?in? seama de intensitatea ud?rii, care depinde de capacitatea gazonului de a absorbi apa. La rândul, ei aceasta capacitate este determinat? de caracteristicile fizico-chimice ale solului ?i de panta terenului. Primul cosit (tuns) se face la 5-8 s?pt?mâni dupa sem?nat, când plantele au atins o în?l?ime de cel putin 8–10 cm. Cositul prea timpuriu reduce suprafa?a foliara, respectiv fotosinteza ?i întârzie astfel cre?terea plantelor. Este gre?it? parerea c? un cosit timpuriu gr?be?te înfr??irea gramineelor netaratoare – din contr?, întârzie formarea mugurilor laterali. Înainte de cosit, udatul se întrerupe o perioad? pentru ca suprafa?a solului s? se usuce ?i s? reziste presiunii picioarelor ?i a ro?ilor. Este bine ca, în special primul cosit, s? se faca pe vreme închisa, cu cerul acoperit de nori, astfel ca dup? t?iere plantele s? nu fie expuse razelor arz?toare ale soarelui. Dup? cosit, se face un t?v?lugit u?or, iar apoi se ud?. Primul cosit ?i, în general cositul în anul înfiin??rii gazonului nu se face de jos, pentru a nu distruge prea mult din suprafa?a foliar?. La un gazon vechi, imediat dup? primul tuns de prim?var?, substan?ele de rezerv? acumulate la baza tulpinilor ?i frunzelor sunt folosite de plante, pentru regenerare. În primele zile dup? cosit, cre?terea r?d?cinilor înceteaz?, iar apoi porne?te din nou, cu atât mai intens cu cât ele dispun de mai mult azot. Frecven?a ?i în?l?imea de cosit trebuie adaptate la particularit??ile cre?terii plantelor de gazon. Prin cosit, iarba este împiedicata s? creasc? prea mult în în?l?ime. Plantele înalte sufer?, ele cad ?i împiedic? dezvoltarea l?starilor noi; l?starii ?i frunzele bazale se etioleaz?, se instaleaz? o serie de boli ?i d?un?tori, precum ?i multe buruieni. În mod normal cositul se face atunci când plantele ajung la în?l?imea de 8-10 cm. Ca o regul? general? la un tuns , trebuie îndep?rtat? cel mult o treime pân? la jumatate din masa foliar?. Intervalele între cosiri sunt mai mici prim?vara sau toamna ?i mai mari vara, în func?ie de ritmul de cre?tere al plantelor. În orice caz, frecven?a cositului este cu mult mai mare decât la fâne?e : gazonul se cose?te la intervale de 7-14 zile. În anumite perioade ale prim?verii ?i toamnei poate fi necesar chiar cositul la intervale de 3-4 zile. Dac? dintr-un motiv oarecare se întârzie cositul ?i iarba dep??ete înal?imea de 12-15 cm, acesta se face mai sus decât normal ?i abia dup? 2-3 cosiri se revine la înal?imea de cosit obi?nuit?. În perioadele uscate ?i de ar?i?? se recomand? de asemenea cositul de mai sus, pentru ca plantele s? acopere solul ?i s? aib? posibilitatea de a-?i reface substan?ele de rezerv? din r?d?cini ?i tulpini.
Raspunde #5 | vasile | 23-07-2010
Datele furnizate de stimabila Andra m-au facut mai istet cu o secunda .Aveam nevoie de aceste informatii.Le voi folosi si promit ca la fiecare tunsoare voi pomeni in gand autoarea acestor pretioase ....Multam fain !
Raspunde #6 | Iulian | 23-03-2011
Multumim Elenei si Andrei pentru informatii. Foarte utile.
Raspunde #7 | Andra Simion | 29-03-2011
;) cu placere
Raspunde #8 | Adrian | 09-05-2011
Am respectat cu strictete datele furnizate de dumneavoastra si acum ma bucur de un gazon extraordinar.