„Gaurile negre” ale finantelor mondiale
Declaratiile politice privind disparitia paradisurilor fiscale ca o conditie indispensabila iesirii din criza financiara sunt din ce in ce mai dese. Acestea gazduiesc in prezent active de 11.000 de miliarde de dolari si 2,5 milioane de firme, o buna parte din acestea fiind numai niste firme paravan.Invizibile, paradisurile fiscale (denumite si „offshore”-uri) joaca un rol important in finantele internationale in contextul crizei actuale. 50% din comertul international le tranziteaza, aceste centre offshore fiind detinatorul numarul 2 al obligatiunilor de stat americane. De exemplu, Insulele Cayman ocupa al cincilea loc in finantele mondiale, detinand 80% din fondurile de investitii din toata lumea, fonduri care gestioneaza active de peste 1.000 de miliarde de dolari. La fel ca Franta ...
Cunoscute pentru spalarea banilor murdari, aceste zone au, de asemenea, o stransa legatura cu actuala criza financiara, regimurile fiscale permisive ale acestora dand posibilitatea fondurilor si bancilor de investitii sa investeasca in orice fel de active, inclusiv „active toxice” - creditele imobiliare cu grad ridicat de risc, care reprezinta doar baza si partea cea mai vizibila a acestor active. Aceste offshore-uri priveaza de asemenea economia reala de capital si permit multinationalelor sa scape de plata impozitelor, nejustificat de mari in unele tari sau stituatii, fiind binecunoscute schemele de optimizare a structurilor corporatiste din punct de vedere fiscal.
In contextul actualei crize, guvernele nu mai pot inchide ochii in fata acestei scurgeri de capital organizata de zonele „necooperatiste” unde secretul bancar si impunitatea fiscala fac legea. Insa nu trebuie uitat ca guvernele care acum ataca vehement aceste paradisuri fiscale sunt aceleasi guverne care in trecut au actionat si au tratat neglijent numeroase aspecte tinand de reglementarea sectorului financiar, cunoscand si inchizand ochii in fata practicilor fondurilor si bancilor de investitii.
Risc sistemic la nivelul economiei globale
„Paradisurile fiscale se afla pe agenda politica peste tot in lume, deoarece criza subliniaza riscul sistemic la care acestea supun finantele si economia globala” explica Daniel Lebegue, presedintele Transparency France, membra a „platformei impotriva paradisurilor fiscale si juridice”. Este un risc cu atat mai mare cu cat este vorba de finante complexe, oarecum subterane, eludand complet controlul Statului, care a omis in majoritatea cazurilor sa creeze un cadru legislativ suficient de strict in acest sena. Exista circa saizeci (72 conform FMI), din care o jumatate sunt situate in Europa.
Nu trebuie uitat insa ca chiar si Statele Unite gazduiesc un astfel de paradis fiscal, si anume statul Delaware. 4.000 banci isi au sediul in aceste zone, ca si 2/3 din hedge fund-uri (fonduri speculative cu risc major) si 2,5 milioane de societati financiare - corporatii, trusturi, etc. „50% din fluxurile financiare tranziteaza la un moment dat firme din aceste zone adapost detinute de actori financiari”, continua Daniel Lebegue. Acolo nu exista banca centrala, comitet de supraveghere sau control. Nimeni nu stie care sunt aceste active, in ce sunt investite si care sunt riscurile asumate.
In prezent, opacitatea este de asa natura incat nu exista nicio lista neagra a paradisurilor fiscale, chiar si cea a GAFI (organism interguvernamental de lupta impotriva paradisurilor fiscale) a disparut.
Deturnarea economiei mondiale
Cu toate acestea, in afara de spalarea banilor proveniti din activitati infractionale, care totusi reprezinta o mica parte a fondurilor ce tranziteaza aceste tari, paradisurile fiscale gazduiesc, de asemenea, activitati legate de sistemul financiar „clasic”. Aproape toate bancile au in fondurile lor mutuale sau chiar in bilantul lor sau al bancilor mama produse financiare cu potential toxic, provenite de la entitati ce isi au sediul in offshore-uri. Altfel spus, orice investitor are mai multe sau mai putine active potential toxice in investitiile sale.
Aceasta speculatie, insa, nu corespunde nevoilor economiei reale. Miliarde de euro (2.000 de miliarde in Statele Unite) ajung in astfel de fonduri. Fara niciun mijloc de actiune si de control, statele sunt astfel lipsite de venituri fiscale, necesare bunei functionari a intreprinderilor si a serviciilor publice. Aceasta „evaziune” se ridica anual la sume estimate intre 100 si 150 de miliarde de dolari numai in Statele Unite. Aceasta situatie afecteaza de asemenea tarile in curs de dezvoltare, avand consecintele cunoscute. 500 de miliarde de dolari din contractele in domeniul petrolului, gazelor, etc. ajung sa fie rulati anual prin entitati din aceste tari. Vizate in mod direct, multinationalele sunt responsabile de scurgeri de capital in valoare de 500 de miliarde, sume pentru care nu se platesc taxe in tara de origine.
Una din practicile curente ale companiilor consta in manipularea „preturilor de transfer”: multinationale isi vand produsele unei sucursale situata intr-un centru offshore, fara profit, care la randul ei le revinde in lume fara sa plateasca taxe si impozite. Acest proces, care permite mutarea profiturilor intr-o zona in care acestea nu sunt impozitate sau in care impozitele sunt reduse, reprezinta, conform OCDE, 50% din comertul international. Pe de alta parte, lipsite de beneficiile fiscale aduse de aceste scheme, companiile in cauza ar transfera costurile astfel majorate direct asupra cumparatorilor si consumatorilor finali.
„Insa pot fi luate masuri”, explica Michel Roy, reprezentantul asociatiei Secours Catholique, membra a Platformei. Conform acestuia, toate bancile au o sucursala in centre offshore, iar guvernele UE ar putea incepe cu excluderea celor care isi au sediul in astfel de zone, si sa interzica bancilor europene sa isi deschida sucursale acolo. De asemenea, guvernele le-ar putea interzice accesul la achizitiile publice, la depozitele de economii ale persoanelor fizice si la finantarea tranzactiilor internationale. Idei oarecum drastice, insa care pot fi un punct de plecare in combaterea acestor paradisuri fiscale si in imbunatatirea legislatiei la nivel international, pentru restrictionarea treptata sau partiala a operatiunilor ce se pot derula prin offshore-uri.
Salvarea bancilor, ingreunata de paradisurile fiscale
Platforma impotriva paradisurilor fiscale denunta un anumit aspect rareori mentionat in contextul actualei crize financiare: o parte din miliardele de euro si de dolari acordate de guvernele occidentale pentru a salva bancile merg, de fapt, in aceste paradisuri fiscale. „Daca acesti bani ar merge la banci care nu au legatura cu paradisurile fiscale, numai NEF (banca solidara) si Crédit coopératif ar putea beneficia de ei!” declara Daniel Lebegue cu ironie, referindu-se strict la bancile franceze. „Europa promite un « Bretton Woods 2 »”, dupa cum mentioneaza Nicolas Sarkozy, „dar nimic nu se va intampla fara disparitia aceastei gauri negre a finantelor”, continua el.
Elaborarea de standarde internationale de contabilitate, crearea un registru transparent al coporatiilor si trusturilor (firme-paravan) pentru a afla cine detine ce, reprezinta o conditie prealabila. Problema: Europa insasi este infestata din interior. Londra, cu toate ca nu este inclusa in lista, este o zona offshore, precum Cipru, Liechtenstein, Monaco si Gibraltar. Iar miza este mare: conturile de finantare reprezinta 10% din PIB-ul Marii Britanii. Asta explica de ce acest oras refuza (la fel ca si Statele Unite ale Americii) reglementarile privind transparenta trusturior si a hedge fund-urilor, sustinute de Germania in 2007. In consecinta, „masurile care trebuie luate cu privire la aceste hedge fund-urilor sunt extrem de urgente”, avertizeaza Daniel Lebegue.
Raspunde #1 | afrimescu | 20-08-2009
Bun? ziua Comentariul const? în referirea concret? la existen?a pe teritoriul României a unor astfel de paradisuri fiscale sau a unor forme oarecum "primitive" ale acestora. Bun?oar? ce au însemnat prin anii 1992-1995 acele mii de jocuri piramidale r?s?rite în România precum cipercile dup? ploaie? Sigur au fost ni?te forme primitive de fonduri speculative prin care s-a urm?rit adunarea banilor de la popula?ie pentru a fi investi?i apoi în în activit??i cu risc ridicat. Ce s-a ales de acele sume uria?e acumulate de organizatorii acelor jocuri piramidale? Ce s-a ale de organizatorii lor ?i de principalii profitori, grangurii jude?elor, ai ora?elor pe raza c?rora func?ionau: ?efii inspectoratelor de poli?ie, magistra?i, judec?tori, primari ?i consilieri locali etc? Nimic. Nim?nui nu i s-a întâplat nimic. Doar doi sau trei dintre paronii unor jocuri piramidale au stat cel mult câte doi-trei ani dup? gratii, unde de altfel au putut fi proteja?i de furia mul?imilor în?elate. ?i spun FUNC?IONAU, pentru c? un asemenea joc piramidal mai func?ioneaz? ?i-n ziua de azi. El se nume?te DELFINUL, iar sumele adunate în românia sunt "exportate" în Gibraltar. Din acest "DELFIN" fac parte parlamentari, mini?tri, ?efi din Poli?ie, primari, viceprimari, magistra?i, judec?tori, "moguli media" ?i afaceri?ti.Principiul de func?ionare este acela?i cu al jocurilor piramidale, difer? daor sumele ?i participan?ii. Nu sunt accepta?i decât cei cu ?taif, veni?i numai la costum, cravat? ?i la volanul unor limuzine , Audi Q7, sau oh rwodere ca Hammer Nisan sau Mercedes. Ultima întrunire de prezentare a noi membri a avut loc la Câmpina, chiar în sediul ?colii de Poli?ie din ora?ul amintit amintit. Delfinul are filiale în toate capitalele de jude? ale ??rii: Rm. Vâlcea Slatina, Pite?ti, Bra?ov, Alexandria etc. Se zice c? pe fir ar fi intrat pân? acum doar Garda Financiar?. Restul institu?iilor abilitate ale statului, respectiv Jandarmerie, Poli?ie, Parchet, Curte de Conturi, Oficiul de Combatere a Sp?l?rii Banilor, ce p?zesc? A?teapt? s? fie invitate, ca la nun?i (cu l?utari), pentru a? face doar datoria, pentru care sunt pl?tite cu bani publici? Pân? acum, doar anul acesta, s-au sinucis trei participan?i la DELFINUL, care ajunseser? pe drumuri. Sediile principale ale DELFINULUI sunt în Elve?ia ?i Austria, respectiv Viena. Adic? aci, în Europa comunitar?. ?t.d.afrimescu
Raspunde #2 | afrimescu | 21-08-2009
Bun? ziua, Chair zilele acestea scriu la acest? anchet? despre Delfin, "delfinari", metode ?i paradisurile fiscale în care sunt ajung banii românilor. Pe curând.
Raspunde #3 | Florin | 12-04-2010
Buna ziua! Poate aveti ceva informatii despre rolul paradisurilor fiscale la nivel international in declansarea crizei financiare? am nevoie urgent