Prejudecati legate de psiholog
In Romania, mersul la psiholog este ceva strain pentru majoritatea locuitorilor. De tama de a fi catalogat un om cu probleme psihice, oamenii refuza sa-si rezolve elegant si decent problemele. Prejudecatile legate de mersul la psiholog ne opresc, de cele mai multe ori, sa ne facem o programare pentru o simpla discutie.
Refuzam sa cerem ajutor, ori pentru ca nu realizam cat de important este, ori ca sa nu ni se 'duca vorba-n sat', ori pentru simplul motiv ca nu sitm exact ce inseamna ajutorul unui psiholog.
Majoritatea problemelor pentru care mergi la un astfel de specialist se pot rezolva in cateva sedinte. Mai ales daca pacientul este mai tanar. Prima intalnire cu psihologul poate fi chiar distractiva. Veti purta o discutie, ca intre doi vechi prieteni, numai ca tot interesul va fi concentrat asupra ta. Intrebari de genul: 'Iti este frica de inaltime?', 'Ce doreai sa devii cand erai mica?' sau 'Care este ruda ta preferata?' pot parea copilaresti, dar raspunsurile pe care le dai vorbesc despre tine.
Fie ca ai probleme in cuplu, fie ca iubitul tau este introvertit sau ca sufera de o criza de personalitate, psihologia ne ajuta sa deschidem ochii asupra a ceea ce se petrece in interiorul nostru si sa invatam sa ne cunoastem mai bine, asa cum suntem, cu defectele si calitatile noastre.
Fiecare dintre noi a avut macar o singura data in viata o problema careia n-a putut sa-i faca fata doar cu ajutorul prietenilor, familiei si ar fi necesitat interventia unui consilier psiholog. Problemele nu se rezolva de la sine, pentru rezolvarea lor trebuie munca, mai mult sau mai putin timp.
Problemele unui copil si nu numai, nu tin in totalitate de el ci mai ales de cei din jurul lui. Nu putem analiza copilul si nici omul de sine statator, neinfluentat de restul lumii ci doar in legatura cu ceilalti membri, in colectiv. Pentru rezolvarea acestor probleme este benefica indrumarea unui psihoterapeut. Un doctor cu pregatire in domeniu poate face minuni pentru psihicul oricaruia dintre noi.
Uneori, problemele noastre nu sunt atat de grave pe cat vrem noi sa credem iar rezolvarea lor se poate produce in doar cateva sedinte, poate ca a doua sedinta nici nu va mai exista, poate doar pentru a multumi specialistului.
Ca in orice domeniu de activitate, exista profesionisti care sunt cautati de toata lumea, dar exista si incepatori. Este bine sa testam putin terenul inainte de a ne deschide total in fata unui om.
Primii ani lasa o amprenta puternica asupra intregii noastre existente. De aceea trebuie sa avem mare grija in relatia cu cei mici, deoarece ii putem influenta pentru totdeauna.Sunt multe cazuri unde nu exista o relatie stransa intre generatii, copiii se instraineaza de parinti, iar acestia ajung, in nenumarate randuri, sa-si puna tot felul de intrebari: „De ce nu-mi spune totul copilul meu, de ce nu vorbeste deschis cu mine?”, „De ce prefera sa se inchida in camera lui, sa se uite la televizor, sa se joace la calculator?”,„Oare unde am gresit?”.
Copilul simte nevoie de afectiune, isi doreste sa i se scorde cat mai multa atentie si, cu cat parintii petrec mai mult timp cu el, cu cat se implica mai mult in activitatile lui (de a se juca pur si simplu, de a-l ajuta la teme, de a merge la plimbare impreuna, de a se uita la o emisiune pentru copii) cu atat se simte mai iubit, mai alintat, iar relatia dintre ei creste in intensitate, devine foarte puternica.
Parintele trebuie sa aiba rabdarea sa-si asculte copilul, sa-l inteleaga, sa-l modeleze, sa-l dirijeze, sa-l intrebe ce-i place si ce nu, ce-si doreste si ce nu si sa nu-l forteze sa faca un anumit lucru doar pentru ca asa vrea mama sau ca asa a spus tata. Sunt parinti care se grabesc sa-si catalogheze odraslele ca fiind „rai”, „egoisti”, chiar „prosti”, nu se gandesc, inainte de toate, ca sunt doar niste copii pe care-i trateaza ca niste adulti, fara a tine seama de particularitatile de varsta si individuale, lucru care-i demoralizeaza pe multi, ii determina sa stea de vorba mai bine cu mama celui mai bun prieten sau cu o ruda cu care are o legatura mai stransa.
Specialistii au scris in nenumarate randuri ca starea de spirit a parintilor o influenteaza pe cea copilului, iar dragostea si grija parinteasca contribuie la dezvoltarea intelectuala a celui mic. Asadar, daca simtiti ca lucrurile scapa de sub control, este recomandat sa cereti din timp ajutorul unui specialist.
Raspunde #3 | ela | 17-05-2010
Da foarte bun articol desi generalist, intr-adevar putem apela la sfaturile unui psiholog atunci cand este cazul pentru a identifica unde exista probleme, sau blocaje emotionale diverse ori altceva. De multe ori poate nu ne gandim la anumite lucruri si altcineva ne poate deschide ochii sau da un sfat pertinent.
Raspunde #4 | anna | 17-05-2010
Interesant articolul. Mai multa atentie la ortografie totusi: de ex. Prejudecati legate de "pisholog"
Raspunde #5 | iuliana | 17-05-2010
am avut o prietena care suferea des de atacuri de anxietate...desi noi in grupul nostru vorbim foarte mult despre problemele noastre, nu am reusit sa ne dam seama pana la urma ce are...s-a hotarat sa mearga la psiholog si dupa cateva sedinte deja era mai bine...prolemele nu erau grave, dar erau ingropate undeva adanc in subconstientul ei...
Raspunde #6 | alex | 17-05-2010
e foarte importanta etapa copilariei...e adevarat ca multe din problemele cu care ne confruntam ca adulti isi au originea in copilaria noastra..
Raspunde #7 | didi | 17-05-2010
se intampla de multe ori sa simtim o stare de panica sau neliniste fara sa stim de unde vine...sau un sentiment ca suntem coplesiti de problemele pe care le avem si nu gasim solutia...cand problema devine mult prea grava ca sa o putem controla, este absolut necesar sa cerem ajutorul..prietenilor, psihologului..etc...nu exista rusine cand e vorba de sanatatea noastra..fizica si psihica...imi place articolul!mult succes
Raspunde #8 | Lumi M. | 17-05-2010
.....ar trebui introdusa ca materie de baza in scoala
Raspunde #9 | No Mo' | 17-05-2010
Eu vreau de ceva vreme sa merg la psiholog. Am atacuri de panica si tot felul de frici. Nu mi-e rusine cu ele, nu mi-e rusine cu copilaria mea (ca am inteles ca de-acolo se trag... si e logic sa fie asa)... Realizez cat de important este pentru ca stiu oameni care au scapat asa... si sincer sa fiu o jumatate de pastila de Rivotril m-a calmat intr-un mod prea dubios. Macar m-a calmat, dar nu pot lua Rivotril in fiecare seara. Repet: nu mi-e rusine, prietenii mei stiu ca am atacuri (mai bine-zis "aveam") pentru ca la orice ora sunam sa vorbesc, ca sa uit de tahicardie, sa nu ma sufoc, sa uit ca mor in "secunda 2". Problema e ca am facut un calcul, si ca sa mergi la psiholog tre' sa ai un salariu multe peste medie. Cat costa o sedinta la psiholog si de cate sedinte pe saptamana e nevoie? Poate am calculat eu gresit... si poate chiar ma convingeti sa merg la un psiholog (ca presupun ca asta e scopul postarii... sau nu are niciun scop?). Multumesc
Raspunde #10 | simona | 25-07-2010
offf chiar este nevoie k oamenii sa mearga mai mult la psiholog.As avea si eu nevoie de cateva sfaturi pt al putea ajuta pe iubitul meu,stiu k are stari de depresie si sufera din cauza unei foste relatii care a durat 3 ani de la despartire a trecut 1 an dar pot sa zic k a ramas cu rana deschisa si vreau sa mai specifica ca a avut si o tentativa de sinucidere.Cine ma poate ajuta?il iubesc si nu vreau sa il mai vad in starea in care se afla acum
Raspunde #11 | Narcisa - Elena Oprescu | 05-12-2010
Cred ca orice organizatie ar trebui sa aiba un departament specializat pe acasta problema! S-ar impusca mai multi iepuri deodata! Exista intreprinderi in care examenele psihologice periodice sunt absolut obigatorii mai ales in domeniile ce tin de siguranta sociala, publica, etc. A putea relationa usor cu altii este un proces care pemite mai multe abordari. In primul rand, foarte important este sa ne cunoastem pe noi insine ca mai apoi sa-i putem intelege pe ceilalti. Daca aceasta prima faza esentiala dealtfel nu este parcursa, comunicarea este intodeauna defectuasa la fel ca si perceptia! As institui in orice companie un departament dedicat! Mangerii, oricata voina ar avea de comunicare, de cele mai multe ori nu reusesc sa o fructifice ! In primul rand ca nu au cunostintele detinute de un psiholog si nu au instrumentele cu care sa lucreze! Chiar si managerii organizatiilor ar trebui sa mearga periodic. Apoi sa se faca sedinte informale/rapoarte intre psiholg si manageri, intre psiholog si angajati, intre manageri-angajati-psiholog, in care sa fie prezentate observatiile obtinute si sa se gaseasca solutii! (un fel de mediere) De ce nu abordeaza nimeni o astfel de practica? Fluxul informational si alte probleme de comunicare ar fii cu mult usurate!
Raspunde #12 | Florence | 09-06-2011
Noi romanii, sintem plini de idei preconcepute. La psiholog, consider ca mergem intr-un anumit moment al vietii noastre. Fratilor, americanii merg la psiholog ca e pisica stresata....iar noi sintem praf la capitolul psiholog.