Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Despre dans ca arta de a trai

Volovate Amalia
Domeniu : Alte intermedieri financiare n.c.a.
Meserie : ofiter bancar (credite marketing produse si servic...
Localitate : Bucuresti / Bucuresti
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

O viata de balerina- dincolo de aparente

Dancing is like dreaming with your feet! (Constanze)

Sa privesti cu ochii sufletului, sa intelegi cu ochii mintii. As putea spune ca in acest mod nu ai sa inveti niciodata ceva despre oamenii care danseaza cu atat de multa pasiune, de parca este ultima data cand o fac! 

Insa, daca incercam sa aplicam inversul frazei, atunci poate vom  invata mai usor pasul de salsa care intotdeauna, la inceput, ne da senzatia a doua picioare stangi, miscarea de brat a lebedei care niciodata nu arata precum zborul unui fulg, pasul de tango care poate nu e prea intens si nu arata dorinta, privirea care niciodata nu arata precum in visul frumoasei din padurea adormita… privirea de ansamblu din salile de dans unde macar o data in viata am intrat cu totii si unde am privit admirativ oglinda pe masura ce inaintam in cursuri.


Exista  insa o sala de dans unde tot ceea ce se intampla in spatele usii inchise nu este hobby-ul omului de la birou, care merge doar sa intretina forma fizica, nu este numai placerea unui om pasionat de dans dar care poate nu e inzestrat cu toate calitatile necesare pentru a fi dansator profesionist... este sala de balet unde grupa de balet compusa din 8 fete invata primii pasi! Acolo, cu trecerea timpului, realizezi la finalul liceului ca ti-ai petrecut copilaria si adolescenta invatand nenumarate stiluri de dans, zambind in urma unei reusite, unei  olimpiade castigate, visand cu ochii mari, deschisi la viitor.

Inveti ca pozitia corecta nu este cea intepenita si lipsita de expresivitate, ci cea naturala care vine din suflet, poate 'nenaturala', ar zice unii... Auzi undeva in departare vocea profesoarei, spunand 'genunchii privesc intotdeauna in afara... en dehors!' Te straduiesti sa faci ce iti spune, repetand constiincios 6 ore pe zi exercitiile al caror rost nu il pricepi pentru ca esti prea mic- e ca o matematica pentru un copil al carui gand sta numai la jucarii. Dar in sinea ta nu regreti, chiar daca este greu, si decizi sa continui drumul pe care l-ai inceput avand incredere ca o sa ajungi acolo unde trebuie...

Talent, efort, emotie...

Anii trec pentru toti la fel, noi oportunitati apar in cale, acum ca esti absolvent al liceului de coregrafie, cel mai bun din tara, unde ai avut cel mai bun profesor si ai dobandit cunostinte si abilitati pe masura, poti decide sa continui ca dansator profesionist si sa te intorci  in salile de repetitie ale Operei. Candva sali destinate numai studiului din vremea scolii, acum devin pentru tine doua casa, in calitate de angajat cu carte de munca... acum te simti responsabila si 'pe picioarele tale'.  Visezi la multi ani de munca, repetitii, dar si momente magice in spatele cortinei!

Repetitiile incep la ora 11:00. Esti in sala insa la ora 8:30, pentru ca trebuie sa te pregatesti pentru incalzire si pentru studiile care incep la ora 10:00. Deschizi usa grea si pasesti zambind, iti pregatesti costumele de repetitii si iti intalnesti colegii dragi pentru o noua zi. Muzica de pian este cea mai buna prietena in aceasta prima ora. Ceva mai tarziu, toate partiturile compozitorilor celebri pe care ai repetat pana ce reuseai sa atingi perfectiunea, iti vor suna cunoscut si iti vor declansa momente de nostalgie asociate imaginii batranului pian care iti inveselea dimineata. Repetitia merge mai departe... zambesti pentru ca cele doua pirouette ti-au iesit exemplar, ba chiar maestrul ti-a spus si un 'foarte bine'... zambesti pentru ca sunt cateva secunde cand privesti in oglinda si vezi cum toate 16 danseaza ca una... pentru ca simti cum se zbarleste pielea pe tine datorita noii coregrafii create.

Apoi vine momentul cand plangi. Pentru ca diversele probleme de sanatate te impiedica sa dai senzatia unui zbor continuu... pentru ca oboseala resimtita datorita programului de repetitii zilnice de marti pana duminica si a spectacolelor de joi, vineri cateodata sambata seara si duminica dimineata, a ajuns in picioarele, bratele si chiar mintea ta... si atunci gandesti cu oarecare invidie… 'ne chinuim pentru acel fluturas de sfarsit de luna de care vom fi mandri'... 'mi-ar placea sa lucrez intr-un birou, sa am macar bucuria  fluturasului de sfarsit de luna, intr-o companie de succes' .

Fascinatie...

Dar vine iar ziua spectacolului si tot ce ai gandit se risipeste. Simti emotia ta, a colegilor tai, chiar a publicului dupa  fiecare act jucat. Auzi aplauze furtunoase si strigate de admiratie. Le auzi chiar si dupa caderea cortinei. Iti bate inima de efort, dar si de mandrie. Primesti felicitari chiar si dupa ce se termina spectacolul si te gandesti ca merita tot efortul depus. Iti rasuna inca in minte vorbele unei personalitati : 'Balerinele ma fascineaza prin gratia lor si prin toate sentimentele pe care le transmit fara vorbe. Plus ca balerinele sunt atat de frumoase: au o tinuta speciala, au chiar si o expresie faciala deosebita! Pe-o balerina o recunosti instantaneu: dupa mers, dupa felul regesc in care isi tine capul, dupa gratia cu care se aseaza pe un scaun.'

Vezi aici : partea 2

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Victoria

Raspunde #1 | Victoria | 19-12-2011

Frumos!!! adevarat ca privit din exterior, stilul de viata al unei balerine pare diafan si gratios, insa in realitate aceasta meserie presupune sacrificii si nenumarate ore de repetitii, zi de zi.

Roxana

Raspunde #1-1 | Roxana | 19-12-2011

Asa este...fac balet de la 6 ani, iar aceasta arta este viata mea. Nu poti face performanta in acest domeniu daca nu esti pasionat cu adevarat, pentru ca trebuie sa faci multe sacrificii. Insa simt din tot sufletul ca merita, iar altceva nu ma vad facand

Corina

Raspunde #1-1-1 | Corina | 19-12-2011

Asa este Roxana..daca nu esti dispus sa te implici in totalitate, nu poti ajunge la performanta. Frumos articol Amalia, multumim!



Natalia

Raspunde #1-2 | Natalia | 19-12-2011

Aceasta e viata unei balerine: nu bei alcool, nu iesi cu prietenii, nu mananci mult, iti supui corpul unei dureri permanente.



Miruna Miciu

Raspunde #2 | Miruna Miciu | 19-12-2011

Da! Viata de balerina este extrem de solicitanta, atat din punct de vedere fizic, cat si mental. Felicitari pt articol!

Volovate Amalia

Raspunde #2-1 | Volovate Amalia | 19-12-2011

Efortul paleste in frumusetea rezultatelor:)

Mallecourt Lionel

Raspunde #2-1-1 | Mallecourt Lionel | 19-12-2011

De acord cu tine Amalia...uitam de mult ori ca satisfactie vine intodeauna dupa un efort. :)




Corina

Raspunde #3 | Corina | 19-12-2011

In Romania este dificil de trait si de facut arta, pentru ca nu ai liniste si confort spiritual. Chiar si atunci cand esti pe strada, esti supus unei anumite agresiuni. Ma refer la micile detalii... Permanent esti in pericol de a se lega cineva de tine, la coltul strazii vezi un vagabond care urineaza, traficul este foarte aglomerat si stresant, vecinii tai asculta muzica la maximum, iar tu ai nevoie de liniste pentru a te odihni si a fi in forma pentru repetiile de a doua zi... Sunt chestiuni aparent insignifiante, dar de fapt sunt surse de stres care nu te lasa sa traiesti si sa ai liniste pentru a putea crea.

dana

Raspunde #3-1 | dana | 19-12-2011

As spune ca asta se aplica in orice domeniu solicitant, nu neaparat artistic. Se intampla in multe cazuri sa ai nevoie de liniste pentru ca a doua zi ai proiecte importante, sau prezentari, sau cine stie ce alte sarcini la care e necesar sa ai mintea limpede si nu te poti odihni din cauze care nu tin de tine, ci de vecini :)



Olga Popescu

Raspunde #4 | Olga Popescu | 19-12-2011

Am citit cu mare placere acest articol, Amalia! Foarte frumos, emotionant, artistic, la fel ca sufletul tau. :)

Volovate Amalia

Raspunde #4-1 | Volovate Amalia | 19-12-2011

E bine sa ne eliberam printre cunoscatori cateodata..:)



gina

Raspunde #5 | gina | 19-12-2011

Am inteles ca salariul e derizoriu, asa este?:(

Volovate Amalia

Raspunde #5-1 | Volovate Amalia | 19-12-2011

Din pacate asta este unul din motivele pentru care multi renunta la visul lor, multi renunta la arta pura on favoarea a altei meserii mai bine platite



florentina azucena

Raspunde #6 | florentina azucena | 20-12-2011

Reflecta realitatea, nimic nu se obtine in viata ushor si chiar dak ar fi asa nu ar fi apreciat la adevarata valoare... dak un drum ar fi lipsit de obstacole, probabil k acel drum nu ar duce nicaieri! Nimeni nu a spus k viata unui artist este ushoara, si daca ar fi spus acest lucru cineva, vb probabil in necunostinta de cauza... conteaza satisfactia din final, care nu poate fi comparata cu nici o slujba de soareci de biblioteca...

Olguta Popescu

Raspunde #6-1 | Olguta Popescu | 22-12-2011

Asa este, Florentina, dar daca nu te-ai nascut intr-o familie bogata, iar satisfactia din final de care vorbesti tu, nu compenseaza si lipsa materiala si necesitatile zilnice, ce faci? Aici e tragedia, daca nu suna prea pompos, cand trebuie sa alegi pe ce drum mergi...al visului, sau al hranei zilnice?



mimi

Raspunde #7 | mimi | 22-12-2011

Oamenii nu se impart in doua categorii, artisti si soareci de biblioteca! :) Sunt multe alte meserii antrenante si captivante, care de asemenea presupun sacrificiu si efort, chiar arta in unele situatii.


Alice

Raspunde #8 | Alice | 04-01-2012

Sunt o micuta balerina de 13 si ma regasesc in aceste cuvinte. Dupa doua ore de studiu la sala, profesorul vrea deschidere mare a piciorului, spate drept, lihnita de foame si obosita mai auzi si barfele despre tine, ajungi sa urasti baletul si te intrebi atunci de ce ai tu nevoie de toate astea, mai bine ma fac medic! Dar dupa ce profesorul iti face o coregrafie special pentru tine, dansezi pe scena 3 minute si publicul a facut liniste in timp ce tu dansezi, curg aplauzele, apari pe prima pagina a ziarului, atunci afli raspunsul la durerile tale!!!

Volovate Amalia

Raspunde #8-1 | Volovate Amalia | 05-01-2012

Alice iti doresc mult succes. :) Vizavi de faptul ca ai sentimentul uneori ca urasti baletul, ai sa realizezi ca este numai un sentiment de confuzie, de slabiciune in fata efortului, nu intelegi care este finalul drumului. Ma bucur totusi ca ai gasit raspunsul la intrebarile tale:)



Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate