Vremea spatiala determinata de comportamentul soarelui
Vremea spatiala descrie conditiile din spatiul cosmic apropiat care afecteaza Pamântul si sistemele sale tehnologice (sateliti, comunicatii, distributia curentului electric, etc). Vremea spatiala a sistemului nostru solar este in principal determinata de comportamentul soarelui, campul magnetic al Pamantului si locatia noastra in sistemul solar.Soarele este steaua cea mai apropiata de noi si se situeaza in centrul sistemului nostru solar. Acesta se afla la aproximativ 150 de milioane km de noi. La aceasta distanta, este nevoie de aproximativ 8 minute pentru ca lumina soarelui sa ajunga la noi.
Imensa energie pe care o degaja si care, in parte, ajunge si pe Pamant, constituie un factor determinant al fenomenelor fizice care se desfasoara in atmosfera terestra.
Dezvoltarea tehnologica si primi pasi in spatiul cosmic au impus un nou domeniu de prognoza: “vremea spatiala”sau ”meteorologia spatiala”. Aceasta “vreme spatiala” a devenit de interes pentru ca poate influenta multe tehnologii terestre si poate avea chiar si efecte asupra oamenilor.
Ciclul Solar
Ciclul solar reprezinta o variatie periodica a activitatii solare si a radiatiei solare care ajunge pe Pamânt. Ciclul solar are o durata aproximativa de 11 ani (cicluri solare urmarite pana in momentul de fata au avut durate intre 8 si 15 ani). Aceasta variatie a activitatii este determinata de câmpul magnetic al Soarelui, care se inverseaza o data la 11 ani (nordul magnetic devine sudul magnetic);astfel, un ciclu magnetic complet dureaza de fapt 22 de ani. Activitatea solara in cadrul unui ciclu solar este caracterizata prin numarul de pete solare, numarul de eruptii solare si radiatia solara.
In anul 2008 a inceput ciclul solar curent, cel cu numarul 24 (din anul 1755 de cand s-au inregistrat primele observatii astronomice asupra petelor solare). Activitatatea solara maxima a acestui ciclu este prognozata pentru perioada 2012-2013.
In 1610, Galileo Galilei a fost primul care a observat “pete urate pe fata soarelui'.Petele solare sunt fenomene temporare (pot dura de la cateva zile la cateva luni) care apar pe fotosfera Soarelui si care apar ca pete intunecate vizibile, in comparatie cu regiunile inconjuratoare. Ele sunt cauzate de activitatea magnetica intensa care formeaza zone de temperatura redusa, care pot avea diametre de zeci de mii de km.
Desi petele solare sunt la temperaturi de aproximativ 3,000-4,500° K (2,727-4,227 ° C), iar contrastul puternic cu materialul din jur care e la temperaturi de aproximativ 5780 K le face vizibile ca pete intunecate. Cu cat numarul petelor solare este mai mare, cu atât creste probabilitatea furtunilor solare mai intense.
Ciclul solar 24 (ciclul current) a fost obiectul unor diverse ipoteze si comentarii referitoare la intensitatea activitatii solare si efectele potentiale asupra Pamantului. Actualul ciclu solar este in prezent obiect de cercetare deoarece acesta nu pare sa genereze pete solare in maniera in care ar fi de asteptat. Petele solare nu au inceput sa apara imediat dupa minimul trecut (cel din 2008).Desi au inceput sa reapara la sfârsitul anului 2009, acestea sunt semnificativ mai putine decât se anticipase.
O comisie internationala de experti condusa de NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) si sponsorizata de NASA a realizat in mai 2009 o prognoza pentru urmatorul ciclu solar. Acestia prognozeaza ca ciclul solar 24 va avea activitatea maxima in mai 2013 cu un numar sub-mediu de pete solare.'Daca predictia noastra este corecta, Ciclul Solar 24 va avea un numar maxim de 90 de pete solare' spune presedintele comisiei Doug Biesecker. Este tentanta o descriere a unui astfel de ciclu ca 'slab' dar aceasta ar putea da impresia gresita. 'Chiar si un ciclu cu activitate sub medie este capabil sa produca vreme spatiala severa', subliniaza Biesecker, 'marea furtuna solara geomagnetica din 1859, de exemplu, a aparut in timpul unui ciclu solar de aproximativ aceeasi marime ce se prezice pentru 2013.'
Furtunile si eruptiile solare
Furtuni solare apar ca urmare a unor evenimente, cum ar fi exploziile solare (Solar Flares) si eruptiile solare, sau expulsii de masa coronala (CME – Coronal Mass Ejections). Aceste evenimente sunt insotite de degajari imense materie si energie si genereaza o rafala de particule incarcate electric, care pot lovi câmpul magnetic al Pamântului in cateva ore. Acestea pot modifica curentii electrici in ionosfera Pamantului si pot determina furtuni magnetice (datorita presiunii vantului solar pe magnetosfera Pamantului si a campului magnetic al acestuia, care este intensificat de furtunile solare).
Efectele furtunilor solare
• Efectele radiatiilor
Exploziile solare intense pot produce particule energetice cu energie mare, care pot provoca intoxicatii cu radiatii la om (si mamifere, in general), in acelasi mod ca si radiatiile produse de exploziile nucleare. Atmosfera Pamantului si magnetosfera ofera protectie la nivelul solului, dar astronauti in spatiu sunt supusi la doze potential letale de radiatii care pot provoca leziuni cromozomiale, cancer si o serie de alte probleme de sanatate.
Cel mai cunoscut efect asupra Pamantului sunt luminile polare (aurorele). Acestea reprezinta un fenomen luminos cauzat de coliziuni ale particulelor incarcate provenind de la Soare cu particule din straturile superioare ale atmosferei Pamântului. Aurorele apar in ionosfera si sunt observate pe timp de noapte preponderent deasupra polilor magnetici ai Pamantului (Aurora Boreala deasupra polului Nord si Aurora Australa deasupra polului Sud). Aurorele apar si in timpul furtunilor solare cand pot fi observate si in zone mai departate de poli, unde in mod normal nu sunt vizibile. • Efectele perturbarii campului geomagnetic
Studiile indica faptul ca sistemele biologice umane pot raspunde la fluctuatiile in câmpul geomagnetic. Probabil cel mai indeaproape studiat efect biologic a fost degradarea abilitati „de navigare” a porumbeilor mesageri in timpul furtunilor geomagnetice (porumbeii, asemeni altor animale migratoare, cum ar fi delfinii si balenele, au busole biologice interne care le permit sa se orienteze).
• Efecte asupra sistemelor tehnologice
Multe sisteme de comunicare folosesc ionosfera pentru a reflecta semnale radio pe distante lungi astfel ca furtunile din ionosfera pot afecta comunicarea radio. Posturile de radio difuzate pe unde scurte si radiourile de amatori sunt frecvent perturbate de furtuni solare.Sistemele de navigatie cum ar fi GPS-ul sunt afectate atunci când activitatea solara produce variatii bruste in densitatea ionosferei, care pot cauza erori de calcul a pozitiei de ordinul kilometrilor.
In timpul furtunilor geomagnetice, numarul si energia particulelor energetice care lovesc atmosfera Pamantului creste. Atunci cand un satelit trece prin acest mediu energizat, particulele incarcate lovesc nava spatiala si pot produce descarcari electrice care pot afecta componente ale satelitilor.
Cand campuri magnetice se deplaseaza in vecinatatea unui conductor, cum ar fi un fir, un curent este indus in conductor. Acest fenomen se intampla pe scara larga in timpul furtunilor geomagnetice, iar acest mecanism poate afecta linii de curent, linii telefonice si alte linii lungi de transport.
Evenimente notabile
• Furtuna solara din 1859 - cunoscuta sub numele de 'Evenimentul Carrington' (dupa astronomul Richard Carrington care a fost martor la eveniment) a electrificat cabluri de transmisie, a provocat incendii in birourile de telegraf si a produs aurore boreale atat de stralucitoare incat oamenii puteau citi ziarele noaptea la luminile rosii si verzi produse. Un raport recent al Academiei Nationale de Stiinte a USA a constatat ca in cazul in care o furtuna similara ar avea loc astazi, ar putea produce daune de sute de miliarde de dolari asupra infrastructurii societatii high-tech si ar necesita de la patru la zece ani pentru recuperarea completa.
• La data de 13 martie 1989 o furtuna geomagnetica puternica cauzata de un CME a provocat prabusirea re?elei electrice din Québec, Canada. Sase milioane de oameni au ramas fara energie pentru noua ore, cu pierderi economice semnificative. Furtuna a cauzat aurole vizibile pana in sudul Texasului.
• In August 2010, cea mai recenta eruptie solara, a fost reperata de catre NASA's Solar Dynamics Observatory, care surprinde imagini high-definition ale soarelui pe o varietate de lungimi de unda. Aceasta eruptie a fost indreptata direct spre Pamant, dar nu a provocat efecte insemnate, altele decat aurore spectaculoase.
Raspunde #8 | Dana | 29-12-2010
Din cate am inteles, furtunile solare intense pot provoca daune aparatelor orbitale si sunt un pericol si pentru astronauti. In plus, exista intotdeauna riscul deteriorarii retelelor electrice de pe Terra. Pentru protectia in fata eventualelor surprize din partea Soarelui, NASA a conceput proiectul "Solar Shield" - informatia cu privire la activitatea solara este prompt prelucrata intr-un centru de date.
Raspunde #9 | Mimi | 29-12-2010
Oamenii de stiinta au avertizat in trecut ca Pamantul ar putea fi afectat de puternice furtuni solare, in jurul anului 2013, dupa o perioada de calmitate a Soarelui. Furtunile solare se intensifica cu regularitate, o data la circa 11 ani, potrivit observatiilor cercetatorilor.
Raspunde #10 | Alex | 29-12-2010
Iata ceva ingrijorator, as spune eu : "Soarele se 'trezeste' dupa o perioada de 'somn' si in urmatorii ani ne asteptam sa vedem niveluri mult mai mari de activitate solara". Aceasta este declaratia lui, Richard Fisher, seful sectiei de Heliofizica de la NASA.
Raspunde #11 | july | 29-12-2010
e ingrijorator ce citesc aici..pot oamenii sa faca ceva ca sa previna posibilele dezastre?
Raspunde #12 | Narcisa - Elena Oprescu | 29-12-2010
Felicitari Tarfin pt articol! Deosebit, structurat si documentat, inclusiv fotografii superbe! Sa speram ca intr-un viitor apropiat vom asculta stirile meteo in felul urmator: 20 grade la Bucuresti,Timisoara 19, Venus x grade, Saturn furtuni cu vanturi de y km/ora, la amiaza pe planeta Krypton ploua torential, nava spatiala cu destinatia "Peritriponotor" o planeta la 200 milioane km, decoleaza cu intarziere pt a evita furtuna dinspre Jupiter.....ar fii f tare! Poate stranepotii nostri vor beneficia de astfel de stiri meteo primite prin cipul subcutanat...:)))) orice se poate! Bun de tot articolul!
Raspunde #13 | Marcu Alina | 29-12-2010
Foarte interesant articolul! Felicitari!
Raspunde #14 | elena dan | 04-01-2011
Deosebit de interesante aceste informatii, dorim sa vedem cat mai multe cecetari facute in acest domeniu!
Raspunde #15 | Stan Cristina | 07-10-2011
Interesant...felicitari mai ales pentru poze...ce claritate... o minunatie!!!
Raspunde #16 | Crampf Florentina | 28-11-2011
Interesant si alarmant totodata! Remarcand ca anterioara informatie privind ratacirea pasarilor se leaga de anul 2004, de buna seama trebuie sa remarcam si existenta unui alt fenomen petrecut in acel an, pe 8 iunie, planeta Venus privind dinspre Pamant, a trecut prin fata Soarelui repetind un fenomen ce s-a mai savirsit in anul 1882, urmatoarele treceri fiind asteptate in 6 iunie 2012 si in 2117, acest eveniment cosmic fiind considerat de numerosi astrologi ca fiind momentul de inceput al trecerii in ”Satya Yuga”, ce se va finaliza in 2012, tranzitul lui Venus precedind intotdeauna mari momente de rascruce in evolutia spirituala a umanitatii, considerindu-se aceasta pozitionare ca fiind direct responsabila a reinstaurarii Constiintei Christice.
Raspunde #17 | Crampf Florentina | 28-11-2011
Campul magnetic al Soarelui a crescut cu 230% din 1901 pina acum si dat fiind faptul ca plasma stralucitoare de la marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori in intensitate, explicatia cea mai demna de incredere este aceea a intrarii intrgului Sistem Solar intr-o zona cosmica cu o energie mult mai intensa, numita Centura Fotonica. Aceasta energie patrunsa in Soare, se raspindeste, saturind spatiul interplanetar, astfel ca toate planetele vor primi un supliment mare de energie. Oamenii de stiinta apreciaza ca anul 2012 va fi un an cu o foarte bogata activitate solara unele previziuni afirmind chiar ca si Soarele va cunoaste o inversare a polilor magnetici(solari), primejdia cea mare venind din partea dezechilibrului dintre campul magnetic terestru si cel solar. Dupa fizicianul Paul La Violette care si-a publicat teoria in cartea ”Pamantul incendiat”, la fiecare 13000 de ani, Pamintul primeste un val imens de energie din zona centrului galactic ce conduce la apocaliptice catastrofe, ultima dintre cele deja savirsite avind loc la sfirsitul erei glaciare, el argumentindu-si crezul si prin descoperirea urmelor de iridium (element provenit din centrul galaxiei) in gheata ce acopera Groenlanda. Concluzia este ca daca radiatia solara si cea cosmica se vor alia…nu mai este nimic de facut!