Pentru inceput cate ceva despre mine
Parcursul firesc al unei cariere cred ca ar trebuie sa fie asa:1. Stii ce vrei;
2. Inveti;
3. Acumulezi;
4. Experimentezi;
5. Inveti din nou;
6. Ajustezi.
La final, cand te simti desavarsit profesional, desi asta nu se intampla perfect niciodata, incepi sa daruiesti.
Asa am simtit si eu dupa 20 de ani de cariera pe o piata in continua miscare. Piata in care desi multi au pretentia ca se intampla ceva coerent, previzibil si cumva controlabil, de fiecare data am ramas uimiti si cu presul tras de sub picioare.
Pentru stabilitate si strategie nu este nevoie decat de doua ingrediente importante: vointa si viziune.
In toti anii acestia, m-am intrebat din cand in cand unde sunt acele valori care ar trebui sa lase o amprenta concreta societatii? Am intalnit oameni fabulosi care se irosesc in continuare crezand ca le este de ajuns doar universul stiintei. Am intalnit vietasi, care culmea, fara a avea o baza reala, unii au ajuns sa ne decida vietile. M-am intrebat uneori asa cum si voi o faceti probabil, de ce noi, noi cei care ne dorim progresul si cunoastem valorile universale, suntem atat de inofensivi cand vine vorba de viata noastra. Pentru ca da, viata ti-o poti decide, dar calitatea ei depinde si de altii.
Intr-o societate in care marea majoritate a oamenilor de afaceri trebuie mai intai sa invete codul bunelor maniere, este greu sa crezi ca tu, cu setul tau de valori, valabil de altfel in orice colt civilizat de lume, ai putea avea succes.
Pentru mine succesul inseamna oameni fericiti si motivati. Inseamna sa pot trai linistita, studiind si dand mai departe cunostintele mele. Poate succesul il pot defini usor, intr-o fraza, dar despre insucces pot scrie pagini intregi. Il intalnim zilnic. Ne ferim de el, ne revoltam, incercam sa-l stapanim. Insuccesul este o vietate mereu flamanda dupa superficialitate, aroganta si indolenta. Si trebuie sa fiti de acord cu mine, ca insuccesul asa cum l-am definit eu, este o vietate mereu obeza printre noi.
Poti sa te numesti om de succes daca faci anticamera? Dar daca trebuie sa stai de vorba cu un om nepregatit dar pus pe o functie care cumva decide starea ta de bine, profesionala sau financiara? Dar daca trebuie sa suporti un sef sau client care nu da doi bani pe munca ta?
Cati dintre noi, prestatori de servicii, ca vorbim de comunicare, comert, finante sau alte meserii utile oamenilor, suntem multumiti ca munca noastra este recunoscuta ca valoare si utilitate? Poate parea o intrebare ciudata, dar va rog sa nu faceti confuzia intre acceptare si valorizare. Este o enorma diferenta intre cele doua. Un om care iti recunoaste valoarea este un om care se comporta intr-un anumit fel. Ganditi-va de pilda la toate frecusurile dintre clienti si prestatorii de servicii. Cate dintre ele nu incep cu fraza ”am primit o oferta mai ieftina”. De cate ori la auzul acestei fraze nu te-asi simtit inutil si te-ai intrebat ce a ”cumparat” defapt acel om de la tine?
Acesti 20 de ani de experienta m-au invatat extrem de multe lucruri, este randul meu sa dau mai departe aceasta invatatura. In urmatoarele articole voi continua povestea despre comunicare si desavarsire.
Raspunde #1 | Mallecourt Lionel | 27-01-2012
Total de acord cu tine in legatur cu parcursul! Simt ca ai trait etapele, nu? :)...in rest, abia astept sa te citesc in continuare. Simt mult experiente trait la maxim spatele cuvintele tale. Multumim pentru ca ai ales sa impartasesti Andreea. In 1965, Singapore avea o economie subdezvoltata. De atunci incoace, puterile publice au aplicat politici de investire in educatie si dezvoltare a competentelor pentru ca productivitatea sa creasca. Astazi, PIB-ul Singapore il depaseste pe cel al multor tari din emisfera nordica. O economie bazata pe impartasirea si raspandirea cunostintelor este o sansa pentru statele emergente si pentru bunastarea populatiei lor.
Raspunde #2 | Delia Pirvu | 27-01-2012
Sa invete codul bunelor maniere? :)....daca esti om de afaceri roman e echivalent cu un potential infractor!
Raspunde #3 | Adrian | 27-01-2012
Ai perfecta dreptate Adriana
Raspunde #4 | Narcisa - Elena Oprescu | 27-01-2012
Bine ai venit printre noi Adriana! Asteptam cu nerabdare primul tau articol si ma bucur ca nu ai prelungit nerabdarea mea!:)Sunt de acord cu tine, cu tot ce ai scris! Recent vorbeam cu cineva care se afla pe drumul unei cariere politice. Imi spunea ca doreste sa reuseasca si ca va face tot ce-i sta in putere sa ajunga sus..ca ambitia o va ajuta. Pe parcursul discutiei a iesit la iveala faptul ca incet incet a trebuit sa invete sa taca, sa inghita, sa accepte lucruri ce erau impotriva firii sale, pt ca 'ceilalti' nu au valori...ma intreba daca are vreo sansa sa razbata cu principiile sale intr-o lume haotica, fara sa se piarda pe sine. I-am raspuns in urmatorul fel 'Probabil ca ambitia te va ajuta sa ajungi acolo sus, unde iti doresti. Dar daca tu crezi ca principiile tale nu vor rezista, ca nu poti razbate respectandu-ti valorile invatate acasa, ai dreptate! Ceilalti te vor trage in jos dupa ei, cu cat vei urca mai sus pe drumul carierei, cu atat vei cobori mai jos ca OM'. Daca ai 10 principii la care spui ca tii, dar in fiecare an renunti la unul-doua, in cativa ani, esti dezgolit de tot..nu poti sa spui ca esti intr-un fel si sa faci cu totul contrariul! Scuza asta ca lumea este corupta, ca lumea e asa, doar pt a alege calea usoara, nu dovedeste altceva decat lipsa tariei de caracter. Sunt oameni care-si scriu mare pe frunte 'Sunt de vanzare!'. Societatea trebuie reeducata intr-o maniera sanatoasa, e punctul zero de la care se porneste orice directie buna!
Raspunde #5 | Adriana Petrescu | 27-01-2012
Pana la politica suntem la codul manierelor in afaceri :). Desi in politica se vede cel mai bine lipsa lor.
Raspunde #6 | Narcisa - Elena Oprescu | 27-01-2012
A accepta, dupa mine Lionel, inseamna chiar a fi de acord! Pt ca acceptarea implica un liber consimtamant la nivel mental. (te raliezi in totalitate unei idei, cauze, etc) Iar cand vrei sa schimbi ceva, schimbi tocmai pt ca nu accepti situatia data si lucrurile pe care doresti sa le schimbi :)) este un punct de vedere pe care mi-l sustin. Referitor la politicienii din Romania, au discursuri foarte bune care prind la masa, drept dovada ca ne si prostesc de vreo 20 de ani! Nu discursurile ar fi de schimbat cat intreaga lor mentalitate! Sper ca si site-ul acesta, fiind un mijloc de comunicare, sa schimbe incet-incet mentalitatea romanilor si sa le deschida mintea prin inovarea viziunii.
Raspunde #7 | George | 28-01-2012
Draga Adriana, intradevar tu ai o personalitate minunata, iar gindirea, experienta si entuziasmul tau de a fi de folos oamenilor este de admirat. Acolo la voi, este mare nevoie de oameni ca tine care sa dea exemple si directii bune, catre noile conceptii Capitaliste pe care multa lume le considera inca cu caracter comunist. Ca orice lucru, nimic nu este perfect si care sa le aiva pe toate, pentru toti, adica un sistem care pentru unii sa fie comunist si cu suflet mare iar pentru altii capitalism in care sa aiva totala libertate catre implinirea oricarui vis, oricit de mare ar fi el sau din cale afara de trasnit. Mai ales cei tineri trebuie sa inteleaga ca capitalismul nu are suflet pentru nimeni si deci, atita timp cit nu incalci legile, nici chiar vecinii nu-si permit asi pierde timpul cu tine la a palavragi despre cum sa-i moara si capra vecinului, pentru ca timpul costa bani, iar timpul pierdut cu fleacuri inseamna saracie, prostie si mari regrete. Primul lucru pentru oricine de acolo este sa renunte la ignoranta, frica inchipuita, invidia fata de cei de succes etc. si urmatorul pas este sa-si faca fiecare un plan de viitor, sa ia actiune cu curaj si sa obtina ceea ce vor nu de la guvern ci de la stiinta si munca personala.
Raspunde #8 | Narcisa - Elena Oprescu | 31-01-2012
:) Multumesc Olguta ca tu ai inteles ideea! Oricum limba romana si franceza se inrudesc, iar a accepta din romana vine din 'accepter' franceza, iar in franceza 'a accepta' are sinonim si cu 'a te supune' ceea ce justifica modul de gandire just al lui Lionel. Eu fiind jurista, mi-a intrat in sange ideea ca 'a accepta' reprezinta a fi de acord (consimtamantul liber exprimat). Iata ca invatam unii de la altii, ceea ce nu-i rau deloc!
Trimite