Pentru a-ti ajuta copilul sa se dezvolte

- Nevoia de dragoste este implinita de relatii calde si afectuoase ce se formeaza imediat dupa nastere. Este o nevoie permanenta in copilarie, dar la varsta mica este cea mai importanta. Prin aceasta nevoie copilul se leaga de mama, tata, construindu-si astfel atasamentul (Manoiu, Epureanu, 1996, p. 39. Cel mai puternic impact al acestei relatii de afectiune se produce asupra sinelui (self). Aprobarea si acceptarea din partea celorlalti sunt esentiale pentru dezvoltarea autoacceptarii si autoaprobarii.
- Nevoia de securitate: Aceasta nevoie se implineste prin stabilirea relatiilor familiale, prin atitudini si comportamente constante si predictibile din partea parintilor. Securitatea este oferita de un spatiu si figuri familiale, precum si de o rutina bine cunoscuta. Imediat dupa nastere, ceea ce este nou, necunoscut, neasteptat, poate fi considerat inspaimantator sau periculos. Dezaprobarea este interpretata de copil ca o retragere temporara a afectiunii si este simtita inainte de formarea limbajului, datorita comunicarii non-verbale si creeaza o stare de anxietate (Muntean, in Neamtu, coord., 2003).
- Nevoia de experiente noi, de stimulare: Experientele sunt conditia dezvoltarii mentale, cognitive a copilului, iar aceste experiente se pot realiza cu ajutorul jocului si limbajului, acestea fiind principalele modalitati prin care copilul poate sa-si satisfaca aceasta nevoie. Indiferent de varsta copiii trebuie sa fie liberi sa se implice in mod activ in procesul invatarii, iar aceasta inseamna sa se miste, sa exploreze, sa creeze, sa se exprime si sa se joace (Kay Kuzma, 2003).
- Nevoia de incurajare si apreciere: trecerea de la copilul neajutorat, la adultul auto-determinat se realizeaza si prin cunoasterea bucuriei si apoi trairea nevoii de succes. Se realizeaza un proces de auto-modelare pornind de la exemplele pe care copilul le identifica/alege din randul persoanelor importante pentru el (Miftode, 2002).
Faptul ca un copil are nevoie de sfaturile, sprijinul si incurajarea adultului nu inseamna ca el este mai putin decat un adult. Cunoscand directiile maturizarii copilului si ale progresului sau, sarcina educatorului este oarecum, daca nu usoara, cel putin clara: ei trebuie sa vina in intampinarea trebuintelor de dezvoltare, sa stimuleze si sa creeze mediul propice pentru maturizarea lor (Dumitrana, 2000).
- Nevoia de responsabilitate si disciplina: inca de mici, copiii doresc sa fie independenti, iar aceasta independenta trebuie sa fie recunoscuta de cei din jur. De aceea este foarte important sa le acordam incredere, asa cum acordam unui adult, sa-i incurajam in activitatile lor, sa-i stimulam sa participe activ in desfasurarea activitatilor noastre zilnice, si astfel, responsabilitatea ii va ajuta sa se dezvolte, atat pe plan fizic, dar si psihic si intelectual. Copiii nu au nevoie numai de iubire si de lucruri materiale, ci in egala masura, ei trebuie disciplinati, trebuie sa li se arate ce este bine si ce este rau, pentru ca sa fie capabili sa decida singuri atunci cand vor creste mai mari. Disciplina prea stricta, la fel ca si lipsa de disciplina sau de limite impuse copilului, poate fi la fel de daunatoare, avand ca rezultat un copil care este necooperant, neascultator si se comporta fara a tine seama de cei din jur, asteapta sa obtina tot ce vrea si crede ca i se cuvine totul. Dragostea si corectitudinea noastra ca parinti, impreuna cu disciplina corecta, vor contribui la cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor nostri (Holt, 2002).
- Nevoia de educatie: adevarata educatie este definita, ca fiind o dezvoltare armonioasa a tuturor facultatilor, o pregatire deplina si adecvata pentru aceasta viata” (White, 2001, p. 5).
Initial, prima relatie a copilului, si cea mai importanta, este cu mama. Ea este primul educator de la care copilul poate invata primele lectii necesare vietii. Parintii, educatorii si profesorii au un rol deosebit de important in educatia copiilor.
Raspunde #1 | dana | 20-01-2012
Frumos si complex acest articol. Mai greu sa punem in practica toate aceste frumoase teorii. Din pacate tot mai multi parinti cred ca e suficient doar sa iubesti un copil ca sa fie bine.Altii considera ca doar prin autoritate pot sa ii formeze un caracter frumos. In realitate e mult mai complex, iar nevoile nesatisfacute ale copiilor pot avea consecinte foarte severe cand va fi mare.
Raspunde #2 | Crampf Florentina | 07-06-2012
Bun articol! Pentru ca de multe ori uitam si neglijam sufletul si cerintele copiilor nostri, purtindu-ne de parca ar fi simple obiecte care trebuie sa fie asa cum vrem si dorim noi insine.
Raspunde #3 | Mediator Bucuresti Mustateanu | 28-05-2013
Interesul superior al minorului, protectia acestuia fizica si psihica trebuie sa primeze in orice situatie.
Trimite