Devino si tu omul cautat din zona ta ...
Pentru a-ti dezvolta
afacerea!
Click aici
Pentru a-ti dezvolta
cariera profesionala!
Click aici
Pentru a-ti gasi
un job!
Click aici

Copilul meu chiar este hiperactiv

Dura Cristina
Domeniu : Activitati de contabilitate si audit financiar; co...
Meserie : Specialist resurse umane
Localitate : Bucuresti / Bucuresti
Click aici
sa vezi lista
Profesionistilor.
Click aici sa
vezi toti profestionistii
din zona ta.

Abordarea copilului hiperactiv


Din motive psihologice sau emotionale, unii copii au dificultati in a sta linistiti, in a se concentra sau in a se juca singuri. Stim foarte bine ca multi dintre copii se comporta asa, de aceea este important sa se evite etichetarea unui copil ca 'hiperactiv', cu exceptia cazului in care a fost diagnosticat de catre un medic. Cu timpul, copiii agitati se linistesc si invata sa-si canalizeze energia. Pentru aceasta este imperios necesar sa avem un rol parental bine definit si asumat. Ce trebuie facut? 

Iata cateva sfaturi daca aveti un copil foarte activ:

- acordati-va timp sa va jucati cu copilul de 2-3 ori pe saptamana. In acest timp, incercati sa-l lasati sa iasa din joc si sa nu participe decat atunci cand va cere el asta. Acest lucru il va ajuta sa se concentreze si sa consolideze relatia voastra cu el. El trebuie sa inteleaga notiunea de ,,control’’, deoarece copiii au tendinta de contradictie si ceea ce ii interziceti va deveni un factor stresant pentru el. In acelasi timp incercati si sa ii stabiliti reguli generale ale jocului pe care sa le inteleaga si nu sa ii fie impuse fara ca el sa stie de  ce.

- incurajati copilul sa faca multe activitati fizice. Iesiti impreuna afara si practicati activitati de miscare, alergari sau sarituri, pe care copiii foarte activi le iubesc! Inscrieti-l la cursuri sportive organizate, precum gimnastica sau natatie. Copiii care au probleme de concentrare au cateodata probleme de echilibru si activitatile sus-mentionate ii pot ajuta. Asta, insa, nu inseamna ca va trebui sa ii ocupam foarte mult timp cu aceste activitati sau sa alegem prea multe si sa-l epuizam. Copiii au foarte multe resurse de energie insa pot ajunge usor sa devina apatici prin pierderea interesului fata de activitatile care il epuizeaza.

- ajutati-va copilul sa respinga 'distractiile'. Cu alte cuvinte, nu cereti sa se puna la masa cand televizorul este deschis sau cainele alearga peste tot. Asigurati-va ca in mijlocul lor fiind sa fie cat mai calm si linistit posibil.Acest lucru deoarece ei sunt foarte usor de distras de catre anumiti stimuli si nu este ceva anormal. Dumneavostra raspundeti de echilibrul copilului in cursul sarcinilor pe care i le dati spre indeplinire. De asemenea, el trebuie sa inteleaga natura si rolul sarcinii ca mai apoi sa se convinga de utilitatea ei.

- identificati cele mai bune si mai proaste momente ale zilei pentru copilul dvs. Asigurati-va ca indeplineste sarcinile cele mai dificile pentru el, si pe acelea care cer foarte multa concentrare. Parintii creaza anumite intervale orare pentru copii, educandu-i practic sa isi organizeze timpul, doar ca trebuie sa vina in concordanta si cu nevoile si capacitatile copilului! Nu copilul este cel care trebuie sa se adapteze la stilul nostru de viata, ci noi trebuie sa ne organizam pentru el o rutina care sa il ajute in dezvoltare. Pentru ei, pattern-urile sunt foarte importante pentru ca deriva din nevoia de siguranta si protectie.

- asigurati-i o rutina zilnica si o structura coerenta. Modificarile in rutina zilnica pot fi o sursa de anxietate pentru copiii care au dificultati in a se concentra si a-si dezvolta nivelul de activitate. Asa cum am mentionat, desi activitatile se schimba, este nevoie de un model, un sablon in care sa fie incadrate. Haosul din timpul sarcinilor se traduce prin haosul din viata cotidiana a copilului. Nu va sti sa abordeze o sarcina daca nu o are fixata ca un eveniment cunoscut anterior.

- limitati-i timpul petrecut in fata televizorului, pentru ca acesta tinde sa creasca nivelul lor de activitate . Acesta nu ii ajuta sa practice activitati benefice cum ar fi jocul sau cititul (activitati care le vor fi de afolos la scoala mai tarziu). Stim cu totii care este impactul televizorului asupra copilului, desi ne este mult mai usor sa il lasam acolo decat sa il implicam in activitatile noastre. Cel mai bun exemplu educativ il dau parintii si echilibrul din sanul familiei. Si trebuie sa stim ca cei mici isi doresc sa se simta parte din familie si fac totul pentru a ne atrage atentia acestui aspect.

- vorbiti-i rar si clar atunci cand ii dati instructiuni. Asigurati-va ca intelege ceea ce spuneti. De cele mai multe ori sunt entuziasmati de sarcina sau pur si simplu curiosi insa, fara agresiune verbala sau fizica, trebuie sa le explicam cat mai clar ce au de facut. Modul de transmitere a mesajului este defapt moladitatea de raspuns.

- aratati-i ca aveti asteptari clare in ceea ce-l priveste: daca el primeste mesaje confuze va fi nelinistit. De fiecare data trebuie sa primim confirmarea faptului ca a inteles ceea ce i s-a explicat si ulterior. Chiar daca va gresi sarcina trebuie sa reluam cu acelasi calm explicatia, deoarece se poate destabiliza foarte usor.

- incercati si activitati linistitoare cum ar fi o baie calda sau citirea unei povesti. Acest lucru il ajuta cu adevarat sa se pregatesca sa mearga in pat. Chiar daca nu este obisnuit cu citirea povestilor, incercati sa gasiti o poveste care sa il atraga si pe care sa i-o expuneti in asa maniera incat sa ii solitice atentia. Chiar si tonul cu care povestim il poate intriga foarte mult.

- laudati-l o data pe zi. Reamintiti-va ca riscul de a auzi numai mesaje negative la adresa sa il va face sa aiba o stima de sine scazuta. Aveti insa grija sa  nu laudati erorile. Puteti institui chiar metode de recompensare pentru faptele bune, astfel incat el sa vrea sa acumuleze cat mai multe, insa atunci cand greseste nu il facem sa simta ca totul a fost in zadar, ci trebuie sa-i transmitem ca modalitatea lui de abordare a sarcinii nu este corecta. Ei au nevoie de sprijinul nostru permanent ca sa inteleaga aceste aspecte si este vital sa stim cum sanctionam si cum recompensam astfel incat sa dobandeasca notiunile de bine si rau la valentele reale.

Astfel concluzionam ca, inainte de a duce copilul la medic considerandu-l hiperactiv, sa ne uitam in rutina lui si sa cautam aceste elemente care sa ne ajute sa intelegem ca solutia consta doar in a organiza si a echilibra activitatile din viata lui si nu in etichetarea cu o problema pe care defapt nu o are.

Fie ca suntem sau nu constienti, educam copii sa fie exact ca noi. Mai tarziu vom vedea si efectele. Nu o sa predea nimeni niciodata lectii de CRESTERE A COPIILOR, ci doar sfaturi! Indiferent de ceea ce stim, copiii ne copiaza la un nivel pe  care nici noi nu il constientizam, deoarece nu vom putea fi niciodata capabili sa ne cenzuram intreaga viata odata cu conceperea copilului (fac aceasta afirmatie deoarece informatia genetica este strans relationata cu mediul extern ceea ce il face pe copil sa isi insuseasca si ceea ce inca nu poate percepe prin simturile comune).

Cu toate acestea, suntem responsabili de ceea ce sunt si devin copiii nostri!

Alte articole din aceeasi tema:

Dariana Officiel

Calcan Steluta

Raspunde #1 | Calcan Steluta | 03-06-2012

Hiperactivitatea,lipsa de atentie si impulsivitatea fata de cei din jurul nostru sunt simptomele de ADHD sau Deficit de Atentie-Tulburare Hiperkinetica. Simptomele ADHD se împart în doua categorii: lipsa atentiei si hiperactivitate - impulsivitate. Diagnosticul de ADHD se pune in urma analizei complexe a unui medic specialist. ADHD nediagnosticata si netratata la timp poate avea consecinte asupra vietii copilului (rezultate scolare slabe, depresie, dificultati in a-si face prieteni, probleme in dezvoltarea sa ulterioara ca adolescent si ca adult). Hiperactivitatea poate fi controlata prin urmarea unui program fix de activitati zilnice (se imbina sarcinile placute cu cele mai putin placute, ex teme), o alimentatie sanatoasa (evitam excesele de dulciuri, sucuri) si bineinteles recompensam comportamentele din afara sferei hiperactivitatii si le sanctionam usor pe cele din sfera hiperactivitatii, explicand mereu pe intelesul copilului fiecare decizie pe care o luam. La baietelul meu in varsta de 8 ani da roade...


Spune parerea ta!

Trimite

Scrieti-ne!


Informatiiprofesionale este inscris in Registrul de Evidenta a Prelucrarilor de Date cu Caracter Personal sub Nr. 22490
Informatii Profesionale © Toate drepturile rezervate

Termeni si conditii de utilizare | Publicitate